1Adu-le aminte să fie supuși principatelor și autorităților, să asculte de magistrați, să fie gata pentru fiecare lucrare bună,
2¶ Să nu vorbească de rău pe nimeni, să nu fie arțăgoși, [ci] blânzi, arătând toată blândețea tuturor oamenilor.
3Fiindcă și noi am fost odinioară neînțelepți, neascultători, înșelați, servind diverselor pofte și plăceri, trăind în răutate și invidie, plini de ură [și] urându-ne unii pe alții.
4Dar după ce s-a arătat bunătatea și dragostea pentru oameni a lui Dumnezeu, Salvatorul nostru,
5Nu prin faptele dreptății pe care noi le-am făcut, ci conform milei sale el ne-a salvat, prin spălarea regenerării și înnoirea Duhului Sfânt,
6Pe care l-a turnat abundent peste noi prin Isus Cristos, Salvatorul nostru,
7Pentru ca, fiind declarați drepți prin harul său, să fim făcuți moștenitori conform cu speranța vieții eterne.
8Acesta [este] un cuvânt de încredere, și aceste lucruri voiesc să le susții cu tărie, pentru ca [toți] cei care au crezut în Dumnezeu să aibă grijă să practice fapte bune. Acestea sunt bune și de folos oamenilor.
9¶ Dar evită întrebări nebunești și genealogii și certuri și lupte despre lege, fiindcă sunt nefolositoare și deșarte.
10Pe omul eretic, după prima și a doua avertizare, respinge-[l],
11Știind că cel ce este astfel, este pervertit și păcătuiește, condamnându-se pe el însuși.
12¶ Când voi trimite pe Artema la tine, sau pe Tihic, străduiește-te să vii la mine la Nicopole, fiindcă am hotărât să iernez acolo.
13Adu-l pe Zena, avocatul, și pe Apolo, îngrijindu-te ca în călătoria lor să nu le lipsească nimic.
14Și să învețe și ai noștri să practice fapte bune pentru folosințele necesare, pentru a nu fi fără rod.
15Toți cei ce sunt cu mine te salută. Salută pe cei ce ne iubesc în credință. Harul [fie] cu voi toți. Amin.