2Înainte de a se da hotărârea, [înainte] ca ziua să treacă precum pleava, înainte ca mânia înverşunată a DOMNULUI să vină asupra voastră, înainte ca ziua mâniei DOMNULUI să vină asupra voastră.
3Căutaţi-l pe DOMNUL, voi toţi cei blânzi ai pământului, care aţi lucrat judecata lui; căutaţi dreptatea, căutaţi blândeţea, poate că veţi fi ascunşi în ziua mâniei DOMNULUI.
4¶ Fiindcă Gaza va fi părăsită şi Ascalonul va fi un pustiu, ei vor alunga Asdodul la amiază şi Ecronul va fi dezrădăcinat.
5Vai locuitorilor ţărmului mării, naţiunea cheretiţilor! Cuvântul DOMNULUI [este] împotriva voastră; Canaane, ţara filistenilor, te voi nimici până nu va mai fi niciun locuitor.
6Şi ţărmul mării va fi locaşuri [şi] colibe pentru păstori şi staule pentru turme.
7Şi ţărmul va fi pentru rămăşiţa casei lui Iuda; ei se vor hrăni de acolo; ei se vor culca seara în casele Ascalonului, pentru că DOMNUL Dumnezeul lor îi va cerceta şi [îi] va întoarce din captivitatea lor.
8¶ Am auzit ocara Moabului şi dispreţuirile copiilor lui Amon, cu care au ocărât poporul meu şi s-au preamărit peste graniţa lor.
9De aceea, precum eu trăiesc, spune DOMNUL oştirilor, Dumnezeul lui Israel, negreşit Moabul va fi ca Sodoma şi copiii lui Amon ca Gomora, [locul] înmulţirii urzicilor şi ocnelor de sare şi o pustiire veşnică, restul poporului meu îi va prăda, şi rămăşiţa poporului meu îi va stăpâni.
10Aceasta vor avea pentru mândria lor, pentru că au ocărât şi [s]-au preamărit împotriva poporului DOMNULUI oştirilor.
11DOMNUL va fi înfricoşător împotriva lor, pentru că el îi va înfometa pe toţi dumnezeii pământului; şi [oamenii] i se vor închina, fiecare din locul lui, toate insulele păgânilor.
12¶ Voi, de asemenea, etiopienilor, [veţi] fi ucişi de sabia mea.
13Şi el îşi va întinde mâna împotriva nordului şi va distruge Asiria; şi va face Ninive o pustietate [şi] uscat ca o sălbăticie.
14Şi turme se vor culca în mijlocul ei, toate animalele naţiunilor: şi cormoranul şi cocostârcul vor cuibări pe capitelurile stâlpilor ei; vocea [lor] va cânta la ferestre; pustiirea [va fi] pe praguri, pentru că el va dezgoli lucrarea de cedru.
15Aceasta [este] cetatea care se bucură, care a trăit fără grijă, care a spus în inima ei: Eu [sunt] şi nu este niciuna în afară de mine; cum a devenit ea o pustietate, un loc în care animalele să se culce! Fiecare ce trece pe lângă ea va şuiera [şi] va face semn cu mână.