📖 Psalmi 109
-
1
Mai marelui muzician, un psalm al lui David. Nu tăcea, Dumnezeul laudei mele,
-
2
Pentru că gura celui stricat și gura celui înșelător sunt deschise împotriva mea, au vorbit împotriva mea cu o limbă mincinoasă.
-
3
M-au încercuit de asemenea cu vorbe de ură și au luptat împotriva mea fără motiv.
-
4
Pentru dragostea mea sunt ei potrivnicii mei, dar eu [mă dedic ]rugăciunii.
-
5
Și mi-au răsplătit cu rău pentru bine și ură pentru dragostea mea.
-
6
Pune peste el un om stricat și să stea în picioare Satan la dreapta lui.
-
7
Când va fi judecat, să fie condamnat și rugăciunea lui să devină păcat.
-
8
Zilele lui să fie puține; [și] un altul să îi ia serviciul.
-
9
Copiii lui să fie fără tată și soția lui văduvă.
-
10
Copiii lui să fie continuu vagabonzi și să cerșească, să [își] caute de asemenea [pâinea ]departe de locurile lor pustiite.
-
11
Jecmănitorul să apuce tot ce are el; și lasă străinii să prade munca lui.
-
12
Să nu fie acolo niciunul să întindă mila spre el, nici să nu fie cineva să arate favoare pentru copiii lui fără tată.
-
13
Posteritatea lui să fie stârpită; [și] în generația următoare numele lor să fie șters.
-
14
Nelegiuirea părinților lui să fie amintită înaintea DOMNULUI; și să nu se șteargă păcatul mamei sale.
-
15
Să fie înaintea DOMNULUI continuu, ca să stârpească amintirea lor de pe pământ.
-
16
Pentru că nu și-a amintit să arate milă, ci a persecutat pe sărac și pe nevoiaș, ca să ucidă pe cel cu inima frântă.
-
17
Cum a iubit el blestemarea, astfel să vină aceasta la el; cum nu și-a găsit plăcere în binecuvântare, astfel să se depărteze aceasta de el.
-
18
Cum s-a îmbrăcat cu blestemare precum cu haina lui, astfel să vină aceasta în adâncurile lui ca apa, și în oasele lui ca untdelemnul.
-
19
Să îi fie ca o haină [care] îl acoperă și ca un brâu cu care este încins continuu.
-
20
[Să fie] aceasta răsplata potrivnicilor mei de la DOMNUL și a celor ce vorbesc rău împotriva sufletului meu.
-
21
Dar tu, DUMNEZEULE Domnul, lucrează pentru mine datorită numelui tău, pentru că mila ta [este] bună, salvează-mă.
-
22
Căci eu [sunt] sărac și nevoiaș, și inima mea este rănită înăuntrul meu.
-
23
Am trecut ca umbra când aceasta se lungește, sunt aruncat în sus și în jos ca lăcusta.
-
24
Genunchii mei se clatină de postire și carnea mea hămesește de grăsime.
-
25
Am devenit de asemenea ocară pentru ei, când s-au uitat la mine și-au clătinat capetele.
-
26
Ajută-mă, DOAMNE Dumnezeul meu, salvează-mă conform milei tale,
-
27
Ca ei să știe că aceasta[ este] mâna ta; [că] tu, DOAMNE, ai făcut aceasta.
-
28
Lasă-i să blesteme, dar tu binecuvântează; când ei se ridică, să fie rușinați; dar servitorul tău să se bucure.
-
29
Potrivnicii mei să se îmbrace cu rușine și să se acopere cu propria lor confuzie, precum cu o manta.
-
30
Voi lăuda foarte mult pe DOMNUL cu gura mea; da, îl voi lăuda în mijlocul mulțimii.
-
31
Pentru că va sta în picioare la dreapta celui sărac, pentru a[-l] salva de cei ce îi condamnă sufletul.