📖 Proverbe 8
-
1
Nu strigă înțelepciunea? Și înțelegerea nu își ridică vocea?
-
2
[Ea] stă în picioare pe vârful locurilor înalte, la răspântiile cărărilor.
-
3
Strigă la porți, la intrarea cetății, la venire înaintea ușilor.
-
4
Vouă vă strig oamenilor; și vocea mea [este] spre fiii omului.
-
5
Voi, cei simpli, înțelegeți înțelepciunea; și voi, proștilor, fiți cu o inimă înțelegătoare.
-
6
Ascultați, căci voi vorbi despre lucruri mărețe, și deschiderea buzelor mele [va fi] [cu] lucruri drepte.
-
7
Fiindcă gura mea va vorbi adevăr, iar stricăciunea [este] urâciune buzelor mele.
-
8
Toate cuvintele gurii mele [sunt] în dreptate și nu [este] nimic pervers sau răsucit în ele.
-
9
Toate [sunt] lămurite pentru cel ce înțelege și drepte pentru cei ce găsesc cunoașterea.
-
10
Primește instruirea mea, și nu argint; și cunoaștere, mai degrabă decât aur ales.
-
11
Fiindcă înțelepciunea [este] mai bună decât rubinele; și toate lucrurile care pot fi dorite nu pot fi comparate cu ea.
-
12
Eu, înțelepciunea, locuiesc cu chibzuința și aflu cunoaștere din invenții ingenioase.
-
13
Teama de DOMNUL [este] să urăști răul; eu urăsc mândria și aroganța și calea rea și gura perversă.
-
14
Sfatul [este] al meu și înțelepciunea sănătoasă; eu [sunt] înțelegerea; eu am putere.
-
15
Prin mine domnesc împărați și prinți hotărăsc dreptate.
-
16
Prin mine conduc prinți și nobili, toți judecătorii de pe pământ.
-
17
Eu îi iubesc pe cei ce mă iubesc, și cei ce mă caută din timp mă vor găsi.
-
18
Bogății și onoare [sunt] cu mine, [da], bogății durabile și dreptatea.
-
19
Rodul meu [este] mai bun decât aurul, da, decât aur curat, și câștigul meu decât argint ales.
-
20
Eu conduc pe calea dreptății, în mijlocul cărărilor judecății,
-
21
Pentru a face pe cei ce mă iubesc să moștenească avere; și le voi umple tezaurele.
-
22
DOMNUL mă avea în începutul căii sale, înaintea lucrărilor sale din vechime.
-
23
Din eternitate am fost înălțată, de la început, înainte de a fi pământul.
-
24
Când nu[ erau] adâncuri, am fost adusă, când nu[ erau] izvoare abundând cu ape.
-
25
Înainte ca munții să fie așezați, am fost adusă, înainte [să fie] dealurile;
-
26
Pe când el încă nu făcuse pământul, nici câmpiile, nici cele mai înalte părți ale țărânei lumii.
-
27
Când el pregătea cerurile, eu[ eram] acolo; când trăgea un cerc pe fața adâncului,
-
28
Când întemeia norii deasupra, când întărea izvoarele adâncurilor,
-
29
Când a dat mării hotărârea sa, ca apele să nu treacă peste porunca lui, când a rânduit fundațiile pământului,
-
30
Atunci eram lângă el, [ca] unul ridicat [cu el]; și [îi] eram zi de zi desfătarea, bucurându-mă tot timpul înaintea lui;
-
31
Bucurându-mă în părțile de locuit ale pământului său; și desfătările mele [erau] cu fiii oamenilor.
-
32
De aceea acum dați-mi ascultare, copiilor, căci binecuvântați [sunt] [cei ce] țin căile mele.
-
33
Ascultați instruirea și fiți înțelepți și nu o refuzați.
-
34
Binecuvântat [este] omul care mă ascultă, veghind zilnic la porțile mele, așteptând la stâlpii ușilor mele.
-
35
Fiindcă oricine mă găsește, găsește viață și va obține favoarea DOMNULUI.
-
36
Dar cel ce păcătuiește împotriva mea își face rău propriului suflet; toți cei ce mă urăsc iubesc moartea.