1Cuvintele lui Agur, fiul lui Iache, profeția; omul i-a vorbit lui Itiel, chiar lui Itiel și lui Ucal;
2Cu siguranță, eu[ sunt] mai neghiob decât [oricare] om și nu am înțelegerea unui om.
3Nici nu am învățat înțelepciune, nici nu am cunoașterea celui sfânt.
4Cine a urcat în cer, sau a coborât? Cine a strâns vântul în pumnii săi? Cine a legat apele într-o manta? Cine a întemeiat toate marginile pământului? Care [este] numele lui și care [este] numele fiului său, dacă poți spune?
5Fiecare cuvânt al lui Dumnezeu [este] pur; el [este] un scut pentru cei ce își pun încrederea în el.
6Nu adăuga la cuvintele lui, ca nu cumva să te mustre și să fii găsit mincinos.
7Două [lucruri] am cerut de la tine; nu mi [le] refuza înainte să mor;
8Îndepărtează de la mine deșertăciune și minciuni, nu îmi da nici sărăcie, nici bogăție; hrănește-mă cu mâncare potrivită mie,
9Ca nu cumva să fiu sătul și să [te] neg și să spun: Cine [este ]DOMNUL? Sau ca nu cumva să fiu sărac și să fur și să iau numele Dumnezeului meu [în deșert].
10Nu acuza pe un servitor stăpânului său, ca nu cumva să te blesteme și să fii găsit vinovat.
11[Este] o generație [care] blestemă pe tatăl lor și nu binecuvântează pe mama lor.
12[Este] o generație[ care ]este pură în propriii ochi și [totuși] nu [este] spălată de murdăria lor.
13[Este] o generație, cât de îngâmfați sunt ochii lor! Și pleoapele lor sunt înălțate.
14[Este] o generație a căror dinți [sunt ca] săbiile și a căror colți [sunt ca] [niște] cuțite, [ca] să mănânce pe sărac de pe fața pământului și pe nevoiaș din [mijlocul] oamenilor.
15Lipitoarea are două fiice [care strigă]: Dă, dă! Sunt trei [lucruri] [care] nu sunt niciodată săturate, [da], patru [sunt] [lucrurile care] nu spun: [Este] destul:
16Mormântul și pântecele sterp [și] pământul [care] nu este umplut cu apă și focul [care ]nu spune: [Este] destul!
17Ochiul [care își] bate joc de tată și disprețuiește ascultarea de mama [sa], corbii din vale îl vor smulge și acvilele tinere îl vor mânca.
18Sunt trei [lucruri] prea minunate pentru mine, da, patru lucruri pe care nu le cunosc:
19Calea unei acvile în văzduh [și] calea unui șarpe pe stâncă [și] calea unei corăbii în mijlocul mării și calea unui bărbat cu o tânără.
20Astfel [este ]calea unei femei adultere: mănâncă, își șterge gura și spune: Nu am făcut nicio stricăciune.
21Pentru trei [lucruri] pământul este neliniștit și pentru patru nu mai poate suporta:
22Pentru un rob când domnește și un prost când este săturat cu mâncare,
23Pentru [o femeie] odioasă când se căsătorește; și o roabă ce este moștenitoarea stăpânei ei.
24Patru [lucruri] [sunt] mici pe pământ, dar [sunt] foarte înțelepte:
25Furnicile [sunt] un popor fără putere, totuși își pregătesc mâncarea în timpul verii;
26Iepurii de stâncă [sunt doar ]un popor firav, totuși își fac locuințele în stânci;
27Lăcustele nu au împărat, totuși merg înainte în cete;
28Păianjenul se agață cu mâinile lui și este în palatele împăraților.
29Trei [sunt] lucrurile care merg bine, da, patru sunt frumoase în umblarea [lor]:
30Un leu [care este] cel mai puternic între fiare și nu se dă înapoi în fața niciuneia;
31Un ogar, de asemenea un țap și un împărat, împotriva căruia nu [este] răzvrătire.
32Dacă ai lucrat prostește în a te înălța, sau dacă ai plănuit răul, [acoperă-ți] gura cu mâna.
33Cu siguranță baterea laptelui aduce unt și răsucirea nasului aduce sânge; tot așa forțarea furiei aduce ceartă.