1Vai mie! Pentru că sunt ca după adunatul fructelor de vară, precum strugurii culeși pe urma recoltei; nu [este niciun] ciorchine de mâncat, sufletul meu a dorit întâiul rod copt [al] fructelor.
2[Omul] bun a pierit de pe pământ; nu [este] niciunul integru printre oameni; toți stau la pândă după sânge; ei vânează cu o plasă, fiecare bărbat pe fratele lui.
3Pentru ca să facă răul cu amândouă mâinile cu zel, și prințul și judecătorul cer o răsplată; și [omul] mare, își rostește dorința ticăloasă; astfel încheie [târgul].
4Cel mai bun dintre ei [este] ca un mărăcine, cel mai integru [este] mai [ascuțit] decât un gard de spini; ziua paznicilor tăi [și] a cercetării vine; acum va fi uimirea [și] nedumerirea lor.
5Nu vă încredeți într-un prieten, nu vă puneți încrederea într-o călăuză; păzește-ți ușile gurii tale de cea care se întinde la pieptul tău.
6Fiindcă fiul îl dezonorează pe tată, fiica se ridică împotriva mamei sale, nora împotriva soacrei ei; dușmanii unui om sunt oamenii propriei case.
7¶ De aceea eu voi privi la DOMNUL; îl voi aștepta pe Dumnezeul salvării mele; Dumnezeul meu mă va auzi.
8Nu te bucura împotriva mea, dușmanul meu; când cad, mă voi scula; când mă așez în întuneric, DOMNUL îmi [va fi] o lumină.
9Voi purta indignarea DOMNULUI, fiindcă am păcătuit împotriva lui, până când va pleda [în ]cauza mea și îmi va face judecata; mă va scoate la lumină [iar ]eu voi privi dreptatea lui.
10Atunci [cea care este ]dușmana mea va vedea, și rușinea o va acoperi pe cea care mi-a spus: Unde este DOMNUL Dumnezeul tău? Ochii mei o vor privi; acum ea va fi călcată în picioare ca noroiul de pe străzi.
11[În] ziua în care zidurile tale vor fi construite, [în] acea zi hotărârea va fi mult îndepărtată.
12[În ]acea zi [de asemenea ]el va veni din Asiria, până la tine, și [din] cetățile fortificate, și din fortăreață până la râu, și de la mare la mare, și [din] munte la munte.
13Cu toate acestea, țara va fi părăsită din cauza celor ce locuiesc în ea, datorită roadelor faptelor lor.
14¶ Paște-ți poporul cu toiagul tău, turma moștenirii tale, care locuiește singură [în] pădure, în mijlocul Carmelului; să se hrănească în Basan și Galaad, ca în zilele din vechime.
15Lui îi voi arăta lucruri minunate, conform cu zilele ieșirii tale din țara Egiptului.
16Națiunile vor vedea și vor fi încurcate în toată tăria lor; ei [își] vor pune mâna la gură, urechile lor vor fi surde.
17Vor linge țărâna ca un șarpe, vor ieși din găurile lor ca viermii pământului; le va fi frică de DOMNUL, Dumnezeul nostru, și se vor înfricoșa din cauza ta.
18Cine [este] un Dumnezeu ca tine, care iartă nelegiuirea și trece cu vederea încălcarea [de lege] a rămășiței moștenirii sale? Nu își ține mânia pentru totdeauna, fiindcă găsește plăcere [în] milă.
19El se va întoarce din nou, va avea milă de noi; el va supune nelegiuirile noastre; și tu vei arunca toate păcatele lor în adâncurile mării.
20Tu îi vei împlini lui Iacob adevărul [și ]lui Avraam mila, pe care le-ai jurat părinților noștri în zilele din vechime.