1Și ieșind, Isus a plecat din templu; și discipolii lui au venit la [el] să îi arate clădirile templului.
2Dar Isus le-a spus: Nu vedeți toate acestea? Adevărat vă spun: Nu va fi lăsată aici piatră pe piatră, care să nu fie dărâmată.
3¶ Și pe când ședea el pe muntele Măslinilor, discipolii au venit la el la o parte, zicând: Spune-ne, când vor fi acestea? Și care [va fi] semnul venirii tale și al sfârșitului lumii?
4Și Isus a răspuns și le-a zis: Luați seama să nu vă înșele cineva.
5Fiindcă mulți vor veni în numele meu, spunând: Eu sunt Cristos; și pe mulți îi vor înșela.
6Și veți auzi de războaie și zvonuri de războaie; vedeți să nu fiți tulburați; fiindcă toate trebuie să se întâmple, dar încă nu este sfârșitul.
7Fiindcă se va ridica națiune contra națiune și împărăție contra împărăție; și vor fi foamete și molime și cutremure de pământ în diferite locuri.
8Dar toate acestea [sunt] începutul durerilor.
9Atunci vă vor preda ca să fiți chinuiți și vă vor ucide; și veți fi urâți de toate națiunile din cauza numelui meu.
10Și atunci mulți vor fi poticniți și [se] vor trăda unii pe alții și [se] vor urî unii pe alții.
11Și mulți profeți falși se vor ridica și vor înșela pe mulți.
12Și pentru că nelegiuirea va abunda, dragostea celor mai mulți se va răci.
13Dar cel ce va îndura până la sfârșit, acela va fi salvat.
14Și această evanghelie a împărăției va fi predicată în toată lumea, pentru mărturie la toate națiunile; și atunci va veni sfârșitul.
15De aceea când veți vedea urâciunea pustiirii, spusă prin Daniel, profetul, stând în picioare în locul sfânt, (cine citește să înțeleagă);
16Atunci, cei din Iudeea, să fugă în munți;
17Cel de pe acoperiș să nu coboare în casă, să ia vreun lucru din casa lui;
18Și nici cel de pe câmp să nu se întoarcă să își ia hainele.
19Și vai celor însărcinate și celor ce alăptează în acele zile.
20Dar rugați-vă ca nu cumva fuga voastră să fie iarna sau într-un sabat.
21Fiindcă atunci va fi necaz mare, cum nu a fost de la începutul lumii până acum și nu va mai fi niciodată.
22Și dacă acele zile nu ar fi scurtate, [nici][o] făptură nu ar fi salvată; dar acele zile vor fi scurtate din cauza celor aleși.
23Atunci dacă cineva vă va spune: Iată, aici [este] Cristos, sau acolo; să nu credeți.
24Fiindcă se vor ridica Cristoși falși și profeți falși și vor arăta semne mari și minuni, încât să înșele, dacă [ar fi] posibil, chiar pe cei aleși.
25Iată, v-am spus dinainte.
26De aceea dacă ei vă spun: Iată, este în pustie, nu vă duceți. Iată, [este] în cămăruțe tainice, nu credeți.
27Pentru că așa cum fulgerul vine de la răsărit și strălucește până la apus, așa va fi și venirea Fiului omului.
28Fiindcă oriunde este trupul mort, acolo se vor aduna vulturii.
29¶ Imediat după necazul acelor zile, soarele va fi întunecat și luna nu își va da lumina și stelele vor cădea din cer și puterile cerurilor vor fi clătinate;
30Și atunci se va arăta în cer semnul Fiului omului; și atunci, toate semințiile pământului vor jeli și vor vedea pe Fiul omului venind pe norii cerului cu putere și mare glorie;
31Și va trimite pe îngerii săi cu mare sunet de trâmbiță și vor strânge pe aleșii săi din cele patru vânturi, de la o margine a cerului până la cealaltă.
32¶ Acum învățați o parabolă a smochinului; când lăstarul lui este încă fraged și dă frunze, știți că vara [este] aproape.
33Tot așa și voi, când veți vedea toate acestea, să știți că este aproape, [chiar] la uși.
34Adevărat vă spun: Această generație nicidecum nu va trece până se vor întâmpla toate acestea.
35Cerul și pământul vor trece, dar cuvintele mele nicidecum nu vor trece.
36¶ Dar, despre acea zi și oră, nu știe nimeni, nici îngerii din cer, ci numai Tatăl meu.
37Și așa cum [au fost] zilele lui Noe, tot așa va fi și venirea Fiului omului.
38Fiindcă, așa cum a fost în zilele dinainte de potop, mâncau și beau, se însurau și se măritau, până în ziua când a intrat Noe în arcă,
39Și nu au știut, până când a venit potopul și i-a luat pe toți; așa va fi și venirea Fiului omului.
40¶ Atunci, doi vor fi la câmp; unul va fi luat și celălalt lăsat.
41Două [femei] vor măcina la moară; una va fi luată și cealaltă lăsată.
42¶ Vegheați așadar, pentru că nu știți în ce oră vine Domnul vostru.
43Dar să știți aceasta, că dacă ar fi știut stăpânul casei la ce oră ar veni hoțul, ar fi vegheat și nu ar fi permis să îi fie spartă casa.
44Din această cauză fiți și voi pregătiți, pentru că la o astfel de oră la care nu vă gândiți, vine Fiul omului.
45¶ Atunci cine este robul credincios și înțelept, pe care l-a pus domnul său peste casa lui, ca să le dea mâncarea la timp?
46Binecuvântat [este] acel rob, pe care domnul său, când vine, îl va găsi făcând astfel.
47Adevărat vă spun că îl va face stăpân peste toate averile sale.
48Dar dacă acel rob rău va spune în inima lui: Domnul meu întârzie să vină;
49Și va începe să îi bată pe părtașii de robie și să mănânce și să bea cu bețivii;
50Domnul acelui rob va veni într-o zi când [el] nu [se ]așteaptă la [aceasta] și la o oră pe care nu [o] știe,
51Și îl va tăia în două și îi va rândui partea cu fățarnicii; acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților.