1Căci DOMNUL va avea milă de Iacob şi totuşi va alege [pe ]Israel şi îi va pune în propria lor ţară şi străinii le vor fi alăturaţi şi se vor lipi de casa lui Iacob.
2Şi poporul îi va lua şi îi va duce la locul lor şi casa lui Israel îi va stăpâni în ţara DOMNULUI ca servitori şi roabe şi îi vor lua captivi, pe [cei] ai căror captivi au fost; şi vor domni peste opresorii lor.
3Şi se va întâmpla în ziua când DOMNUL îţi va da odihnă din întristarea ta şi din teama ta şi din robia grea în care ai fost făcut să serveşti,
4¶ Că vei duce acest proverb împotriva împăratului Babilonului şi vei spune: Cum a încetat opresorul! Oraşul de aur s-a sfârşit!
5DOMNUL a frânt toiagul celor stricaţi [şi ]sceptrul conducătorilor.
6Cel ce a lovit pe popor în furie cu o lovitură neîncetată, cel ce a condus naţiunile în mânie este persecutat [şi][ ]nimeni nu împiedică [aceasta.]
7Întregul pământ este în odihnă, este liniştit; ei izbucnesc în cântare.
8Da, brazii [şi][ ]cedrii Libanului se bucură de tine, [spunând]: De când eşti doborât niciun tăietor nu s-a urcat împotriva noastră.
9Iadul de dedesubt s-a mutat pentru tine, să [te] întâmpine la venirea ta; stârneşte pe morţi pentru tine, [chiar] pe cei mai de seamă ai pământului; a ridicat de pe tronurile lor pe toţi împăraţii naţiunilor.
10Toţi îţi vor vorbi şi îţi vor spune: Ai devenit de asemenea slab ca noi, ai devenit asemenea nouă?
11Fastul tău este coborât în mormânt, [de asemenea] [şi] zgomotul violelor tale; viermele s-a răspândit sub tine şi viermii te acoperă.
12Cum ai căzut din cer, Lucifer, fiu al dimineţii, [cum ]eşti retezat la pământ, [cel ]care ai slăbit naţiunile!
13Fiindcă ai spus în inima ta: Eu mă voi înălţa la cer, îmi voi ridica tronul deasupra stelelor lui Dumnezeu, voi şedea de asemenea pe muntele adunării, în părţile de nord;
14Eu mă voi înălţa deasupra înălţimilor norilor, voi fi ca Cel Preaînalt.
15Totuşi vei fi coborât în iad, la marginile gropii.
16Cei care te văd se vor uita atent la tine [şi][ ]vor lua aminte la tine, [spunând: Este ]acesta[ ]bărbatul care a făcut pământul să se cutremure, care a scuturat împărăţii,
17[Care ]a făcut lumea ca un pustiu şi a distrus cetăţile acesteia, [care ]nu a deschis casa prizonierilor lui?
18Toţi împăraţii naţiunilor, toţi zac în glorie, fiecare în propria-i casă.
19Dar tu eşti aruncat din mormântul tău ca un lăstar urâcios şi[ ca ]hainele celor ucişi, străpunşi de sabie, care coboară la pietrele gropii, ca un trup mort călcat în picioare.
20Nu le vei fi alăturat la îngropare, deoarece ţi-ai distrus ţara [şi][ ]ţi-ai ucis poporul, sămânţa făcătorilor de rău nu va fi niciodată renumită.
21Pregăteşte măcel pentru copiii lui din cauza nelegiuirii părinţilor lor, ca ei să nu se ridice, nici să nu stăpânească ţara, nici să nu umple faţa lumii cu cetăţi.
22Fiindcă mă voi ridica împotriva lor, spune DOMNUL oştirilor, şi voi stârpi din Babilon numele şi rămăşiţa şi fiu şi nepot, spune DOMNUL.
23Îl voi face de asemenea o stăpânire pentru bâtlan şi iazuri de apă şi îl voi mătura cu mătura nimicirii, spune DOMNUL oştirilor.
24¶ DOMNUL oştirilor a jurat, spunând: Da, precum am gândit, astfel se va întâmpla; şi cum am hotărât, [astfel ]va rămâne;
25Că voi frânge pe asirian în ţara mea şi pe munţii mei îl voi călca în picioare, atunci jugul lui se va depărta de ei şi povara lui se va depărta de pe umerii lor.
26Acesta [este ]planul hotărât asupra întregului pământ; şi aceasta [este ]mâna întinsă peste toate naţiunile.
27Căci DOMNUL oştirilor a hotărât şi cine va anula[? ]Şi mâna lui [este ]întinsă şi cine o va întoarce?
28În anul în care împăratul Ahaz a murit a fost această povară.
29¶ Nu te bucura, întreagă Palestină, fiindcă nuiaua celui ce te-a lovit este frântă, căci din rădăcina şarpelui va ieşi o năpârcă şi rodul ei [va fi ]un şarpe zburător înfocat.
30Şi întâiul născut al săracului va mânca şi cel nevoiaş se va întinde în siguranţă; şi îţi voi ucide rădăcina cu foamete, iar el îţi va ucide rămăşiţa.
31Urlă poartă; strigă cetate; tu întreagă Palestină, [eşti] topită; căci va veni un fum din nord şi nimeni [nu va fi ]singur la timpurile lui hotărâte.
32Ce va răspunde atunci [cineva] mesagerilor naţiunii? Că DOMNUL a întemeiat Sionul şi cei săraci ai poporului său se vor încrede în acesta.