📖 Iov 41
-
1
Poți trage afară leviatanul cu un cârlig, sau limba lui cu o frânghie [ce] o lași jos?
-
2
Poți pune un cârlig în nasul lui, sau să găurești falca lui cu o țeapă?
-
3
Își va înmulți el multe cereri către tine, îți va vorbi blând?
-
4
Va face el un legământ cu tine? Îl vei lua ca servitor pentru totdeauna?
-
5
Te vei juca cu el precum [cu] o pasăre? Sau îl vei lega pentru servitoarele tale?
-
6
Vor face însoțitorii un banchet din el? Îl vor împărți printre comercianți?
-
7
Îi poți umple pielea cu țepușe de fier? Sau capul lui cu harpoane?
-
8
Așază-ți mâna peste el, amintește-ți bătălia, nu fă mai mult.
-
9
Iată, speranța referitoare la el este zadarnică, nu va fi [cineva] trântit doar la vederea lui?
-
10
Nimeni nu este așa de înverșunat încât să îndrăznească să îl stârnească; cine este atunci în stare să stea în picioare înaintea mea?
-
11
¶ Cine m-a întâmpinat, ca să [îi] răsplătesc? [Tot de] sub întregul cer este al meu.
-
12
Nu îi voi ascunde părțile, nici puterea lui, nici frumusețea rânduirii lui.
-
13
Cine poate descoperi fața veșmântului său, s[au] cine poate veni [la] [el] cu frâul său dublu?
-
14
Cine poate deschide ușile feței lui? Dinții lui sunt grozavi de jur împrejur.
-
15
Solzii [îi] sunt mândria, închiși împreună [asemenea ]unui sigiliu strâns.
-
16
Atât de aproape unul de celălalt, încât aerul nu poate intra printre ei.
-
17
Ei sunt alăturați, strâns unul de celălalt, se lipesc împreună, încât nu pot fi separați.
-
18
Prin strănuturile lui o lumină strălucește și ochii lui [sunt] asemenea pleoapelor dimineții.
-
19
Din gura lui ies lămpi arzătoare [și] scântei de foc sar afară.
-
20
Din nările lui iese fum, ca dintr-o oală sau căldare ce fierbe.
-
21
Suflarea lui aprinde cărbuni și o flacără iese din gura lui.
-
22
În gâtul lui rămâne tărie și întristarea se preface în bucurie înaintea lui.
-
23
Straturile cărnii sale sunt alipite împreună, ele sunt ferme în ele însele; nu pot fi mișcate.
-
24
Inima lui este la fel de fermă ca o piatră; da, așa de tare ca o bucată din piatra de jos a [morii].
-
25
Când se ridică, cei puternici se tem, ei se purifică din cauza distrugerii.
-
26
Sabia celui ce îl lovește nu ține, [nici] sulița, [nici] lancea, nici tunica de zale.
-
27
El consideră fierul ca paiul [și] arama ca lemnul putred.
-
28
Săgeata nu îl pune pe fugă; pietrele de praștie sunt prefăcute de el în miriște.
-
29
Lăncile sunt socotite ca miriște, el râde la scuturarea suliței.
-
30
Pietre ascuțite [sunt] sub el; el împrăștie lucruri ascuțite peste mlaștină.
-
31
El face adâncul să fiarbă ca o oală; el face marea asemenea unui vas de unsoare.
-
32
El face după el să strălucească o cărare; [cineva] ar gândi că adâncul [este] cărunt.
-
33
Pe pământ nu este [nimic] asemenea lui, făcut să nu aibă frică.
-
34
El privește toate [lucrurile] înalte; este împărat peste toți copiii mândriei.