📖 Iov 15
-
1
Atunci Elifaz temanitul a răspuns și a zis:
-
2
Ar trebui să rostească un om înțelept cunoaștere deșartă și să își umple pântecele cu vântul de est?
-
3
Ar trebui să apere el cu o vorbire nefolositoare, sau cu vorbiri cu care nu poate face nimic bun?
-
4
Da, tu lepezi teama și oprești rugăciunea dinaintea lui Dumnezeu.
-
5
Căci gura ta îți rostește nelegiuirea și alegi limba celor vicleni.
-
6
Propria ta gură te condamnă și nu eu; da, propriile tale buze aduc mărturie împotriva ta.
-
7
[Ești] tu primul om [ce] s-a născut? Sau ai fost făcut înaintea dealurilor?
-
8
Ai auzit tu taina lui Dumnezeu? Și oprești tu înțelepciunea pentru tine?
-
9
Ce cunoști tu, ce noi nu cunoaștem? [Ce] înțelegi tu, ce nu [este] în noi?
-
10
Cu noi [sunt] deopotrivă cei cărunți și cei foarte bătrâni, mult mai bătrâni decât tatăl tău.
-
11
[Sunt] mângâierile lui Dumnezeu mici pentru tine? Este vreo taină pentru tine?
-
12
De ce te poartă departe inima ta? Și spre ce clipesc ochii tăi,
-
13
De îți întorci duhul împotriva lui Dumnezeu și lași [astfel] de vorbe să iasă din gura ta?
-
14
Ce [este] omul ca să fie curat? Și [cel ]născut din femeie, ca să fie drept?
-
15
Iată, el nu își pune încrederea în sfinții săi; da, cerurile nu sunt curate în ochii săi.
-
16
Cu cât mai scârbos și murdar [este] omul care bea nelegiuirea ca apa?
-
17
¶ Îți voi arăta, ascultă-mă; și ceea ce am văzut voi vesti.
-
18
Ceea ce înțelepții au istorisit de la părinții lor și nu au ascuns;
-
19
Cărora lor singuri pământul le-a fost dat și niciun străin nu a trecut printre ei.
-
20
Cel stricat se tăvălește în durere toate zilele [sale] și numărul anilor este ascuns opresorului.
-
21
Un zgomot înspăimântător [este] în urechile lui, în prosperitate distrugătorul va veni peste el.
-
22
El nu crede că se va reîntoarce din întuneric și este așteptat de sabie.
-
23
El rătăcește departe pentru pâine, [spunând]: Unde [este]? El știe că ziua întunericului este gata la îndemâna lui.
-
24
Necaz și chin îl vor înspăimânta; îl vor învinge ca un împărat gata de bătălie.
-
25
Căci își întinde mâna împotriva lui Dumnezeu și se întărește împotriva celui Atotputernic.
-
26
El aleargă peste el, [chiar] pe gâtul [lui], peste întăriturile groase ale scuturilor lui;
-
27
Deoarece își acoperă fața cu grăsimea lui și face cute de grăsime pe coapsele [lui].
-
28
Și locuiește în cetăți pustii [și] în case pe care nimeni nu le locuiește, care sunt gata să devină mormane [de pietre].
-
29
El nu va fi bogat, nici averea sa nu va rămâne, nici nu va prelungi desăvârșirea ei pe pământ.
-
30
Nu se va depărta de întuneric; flacăra va usca ramurile sale și prin răsuflarea gurii sale se va duce el.
-
31
Să nu se încreadă cel înșelat în deșertăciune, fiindcă deșertăciunea va fi recompensa lui.
-
32
Ea se va împlini înaintea timpului său și ramura lui nu va fi verde.
-
33
Își va scutura strugurele necopt precum vița și își va lepăda floarea precum măslinul.
-
34
Căci adunarea fățarnicilor [va fi] pustiită și focul va mistui corturile mituirii.
-
35
Ei concep ticăloșie și aduc deșertăciune și pântecele lor pregătește înșelăciune.