1Ascultați cuvântul pe care DOMNUL vi-l vorbește, casă a lui Israel;
2Astfel spune DOMNUL: Nu învățați calea păgânilor și nu vă descurajați la semnele cerurilor, pentru că păgânii sunt îngroziți de ele.
3Pentru că obiceiurile popoarelor [sunt] deșertăciune, pentru că [unul ]taie un copac din pădure,[ ]lucrarea mâinilor meșteșugarului, cu securea.
4Ei îl împodobesc cu argint și cu aur; îl fixează cu cuie și cu ciocane, ca să nu se miște.
5Ei [sunt] drepți ca un palmier, dar nu vorbesc; trebuie să fie cărați, deoarece nu pot merge [singuri]. Nu vă temeți de ei; căci nu pot face rău și nici nu [este] în [puterea] lor să facă bine.
6Deoarece nu [este] nimeni asemenea ție, DOAMNE; tu [ești] mare și numele tău [este] mare în putere.
7Cine nu s-ar teme de tine, Împărate al națiunilor? Pentru că ție ți se cuvine [teama]; deoarece printre toți înțelepții națiunilor și în toate împărățiile lor, nu [este] nimeni asemenea ție.
8Dar ei sunt cu toții neghiobi și nebuni; trunchiul [este ]o doctrină a deșertăciunilor.
9Argintul întins în plăci este adus din Tarsis și aurul din Ufaz, lucrarea meșteșugarului și a mâinilor topitorului; albastru și purpuriu [este ]îmbrăcămintea lor; toate [sunt] lucrarea celor[ ]iscusiți.
10Dar DOMNUL [este] adevăratul Dumnezeu, el [este] Dumnezeul cel viu și un împărat veșnic; la furia lui pământul se va cutremura și națiunile nu vor fi în stare să suporte indignarea lui.
11Astfel să le spuneți: Dumnezeii care nu au făcut cerurile și pământul, ei, [chiar ei], vor pieri de pe pământ și de sub aceste ceruri.
12El a făcut pământul prin puterea lui, el a întemeiat lumea prin înțelepciunea lui și a întins cerurile prin discernământul lui.
13Când își înalță vocea, o mulțime de ape [sunt] în ceruri, și el face aburii să se înalțe de la marginile pământului; el face fulgere împreună cu ploaia și scoate vântul din tezaurele lui.
14Fiecare este neghiob în cunoaștere; fiecare topitor este încurcat de chipul cioplit; căci chipul lui turnat [este] falsitate și nu [este] suflare în ele.
15[ Sunt] deșertăciune [și] lucrarea înșelătoriilor; vor pieri în timpul cercetării lor.
16Partea lui Iacob nu [este] ca ei, pentru că el [este] făuritorul a toate [lucrurile];[ ]și Israel [este] toiagul moștenirii lui: DOMNUL oștirilor [este] numele lui.
17¶ Strânge-ți lucrurile tale din țară, locuitor al fortăreței.
18Pentru că astfel spune DOMNUL: Iată, de data aceasta voi azvârli pe locuitorii țării și îi voi strâmtora, ca ei să afle [cum este].
19Vai mie din cauza vătămării mele! Rana mea este apăsătoare; dar eu am spus: Cu adevărat aceasta [este] o durere[ ]și trebuie să o sufăr.
20Cortul meu este prădat și toate frânghiile mele sunt rupte; copiii mei au ieșit de la mine și nu [mai] [sunt]; nu mai [este] nimeni să îmi întindă cortul și să îmi ridice perdele.
21Pentru că păstorii au devenit neghiobi și nu l-au căutat pe DOMNUL; de aceea nu vor prospera și toate turmele lor vor fi împrăștiate.
22Iată, zgomotul unui zvon a venit și o mare răscoală din țara de nord, ca să prefacă cetățile lui Iuda într-un pustiu [și ]o vizuină de dragoni.
23DOAMNE, știu că nu în om este calea sa; nu ține de omul care umblă să își îndrepte pașii săi.
24Corectează-mă, DOAMNE, dar cu judecată, nu în mânia ta, ca nu cumva să mă nimicești.
25Toarnă-ți furia asupra păgânilor care nu te cunosc și asupra familiilor care nu cheamă numele tău, pentru că l-au mâncat pe Iacob și l-au înghițit și l-au mistuit și i-au pustiit locuința.