1Şi Isaac a chemat pe Iacob şi l-a binecuvântat şi i-a poruncit şi i-a spus: Nu lua o soţie dintre fiicele lui Canaan.
2Ridică-te, mergi la Padanaram, la casa lui Betuel, tatăl mamei tale, şi ia-ţi o soţie de acolo, dintre fiicele lui Laban, fratele mamei tale.
3Şi Dumnezeul Atotputernic să te binecuvânteze şi să te facă roditor şi să te înmulţească să fii o mulţime de popoare;
4Şi să îţi dea binecuvântarea lui Avraam, ţie şi seminţei tale cu tine, ca să moşteneşti ţara în care eşti străin, pe care Dumnezeu a dat-o lui Avraam.
5Şi Isaac l-a trimis pe Iacob; iar el s-a dus la Padanaram, la Laban, fiul lui Betuel sirianul, fratele Rebecăi, mama lui Iacob şi Esau.
6¶ Când Esau a văzut că Isaac a binecuvântat pe Iacob şi l-a trimis la Padanaram să îşi ia o soţie de acolo şi, binecuvântându-l, i-a dat poruncă, spunând: Nu lua o soţie dintre fiicele lui Canaan;
7Şi că Iacob a ascultat de tatăl său şi mama sa şi a mers la Padanaram;
8Şi Esau, văzând că fiicele lui Canaan nu îi plăceau lui Isaac, tatăl său,
9Esau a mers la Ismael şi a luat, pe lângă soţiile pe care le avea, pe Mahalat, fiica lui Ismael, fiul lui Avraam, sora lui Nebaiot, să fie soţia sa.
10¶ Şi Iacob a ieşit din Beer-Şeba şi a mers spre Haran.
11Şi s-a aşezat într-un anumit loc şi a rămas acolo toată noaptea, deoarece soarele apusese; şi a luat dintre pietrele din acel loc şi [le]-a pus drept perne ale sale şi s-a culcat în locul acela să doarmă.
12Şi a visat şi, iată, o scară pusă pe pământ şi vârful ei ajungea la cer şi, iată, îngerii lui Dumnezeu urcând şi coborând pe ea.
13Şi, iată, DOMNUL a stat în picioare deasupra acesteia şi a spus: Eu [sunt] DOMNUL Dumnezeul lui Avraam, tatăl tău, şi Dumnezeul lui Isaac; pământul pe care eşti culcat, ţie ţi-l voi da şi seminţei tale;
14Şi sămânţa ta va fi ca ţărâna pământului şi te vei răspândi departe spre vest şi spre est şi spre nord şi spre sud şi în tine şi în sămânţa ta vor fi binecuvântate toate familiile pământului.
15Şi, iată, eu [sunt] cu tine şi te voi păzi în toate [locurile] în care mergi şi te voi aduce înapoi în această ţară; fiindcă nu te voi părăsi, până ce nu voi fi făcut [lucrul] despre care ţi-am vorbit.
16¶ Şi Iacob s-a trezit din somnul său şi a spus: Cu adevărat DOMNUL este în acest loc, iar eu nu am ştiut.
17Şi s-a temut şi a spus: Cât de înspăimântător [este] acest loc! Aceasta nu [este] altceva decât casa lui Dumnezeu şi aceasta [este] poarta cerului.
18Şi Iacob s-a ridicat devreme dimineaţa şi a luat piatra pe care o pusese [drept] perne ale sale şi a pus-o[ ca] stâlp şi a turnat untdelemn pe vârful acesteia.
19Şi a pus acelui loc numele Betel, dar numele acelei cetăţi [era ]Luz mai înainte.
20Şi Iacob a făcut o promisiune, spunând: Dacă Dumnezeu va fi cu mine şi mă va ţine pe această cale pe care merg şi îmi va da pâine să mănânc şi haine să îmbrac,
21Aşa ca eu să mă întorc înapoi la casa tatălui meu în pace, atunci DOMNUL va fi Dumnezeul meu;
22Şi această piatră, pe care am pus-o [ca] stâlp, va fi casa lui Dumnezeu; şi din tot ce îmi vei da, îţi voi da negreşit zeciuială.