1Şi Avraam era bătrân [şi] mult înaintat în vârstă şi DOMNUL a binecuvântat pe Avraam în toate lucrurile.
2Şi Avraam a spus celui mai bătrân servitor al casei sale, care conducea peste tot ceea ce el avea: Pune-ţi, te rog, mâna sub coapsa mea,
3Şi te voi face să juri pe DOMNUL, Dumnezeul cerului şi Dumnezeul pământului, că nu vei lua fiului meu o soţie dintre fiicele canaaniţilor, printre care locuiesc eu;
4Ci te vei duce în ţara mea şi la rudele mele şi vei lua o soţie fiului meu, Isaac.
5Şi servitorul i-a spus: Poate că femeia nu va voi să mă urmeze în această ţară; ar trebui să duc pe fiul tău înapoi în ţara de unde ai venit?
6Şi Avraam i-a spus: Ia seama, să nu duci pe fiul meu înapoi acolo.
7DOMNUL Dumnezeul cerului, care m-a luat din casa tatălui meu şi din ţara rudelor mele şi care mi-a vorbit şi care mi-a jurat, spunând: Seminţei tale voi da această ţară; el va trimite pe îngerul său înaintea ta şi vei lua de acolo o soţie fiului meu.
8Şi dacă femeia nu va voi să te urmeze, atunci vei fi eliberat de acest jurământ al meu, numai nu duce pe fiul meu înapoi acolo.
9Şi servitorul şi-a pus mâna sub coapsa lui Avraam, stăpânul său, şi i-a jurat referitor la acel lucru.
10¶ Şi servitorul a luat zece cămile dintre cămilele stăpânului său şi a plecat, pentru că toate bunurile stăpânului său [erau] în mâna sa; şi el s-a ridicat şi a mers în Mesopotamia, în cetatea lui Nahor.
11Şi a pus cămilele sale să îngenuncheze în afara cetăţii, lângă o fântână de apă, la timpul înserării, la timpul când femeile ies să scoată [apă].
12Şi a spus: DOAMNE, Dumnezeul stăpânului meu Avraam, te rog, dă-mi reuşită în această zi şi arată bunătate stăpânului meu, Avraam.
13Iată, stau [aici] lângă fântâna de apă; şi fiicele bărbaţilor cetăţii ies să scoată apă,
14Şi să se întâmple că tânăra căreia îi voi spune: Pleacă-ţi ulciorul, te rog, ca să beau; iar ea va spune: Bea şi voi da şi cămilelor tale să bea; [aceea să fie] cea [pe care] ai rânduit-o pentru servitorul tău Isaac; şi din aceasta voi cunoaşte că ai arătat bunătate stăpânului meu.
15Şi s-a întâmplat, înainte de a termina el de vorbit, că, iată, Rebeca, cea născută lui Betuel, fiul Milcăi, soţia lui Nahor, fratele lui Avraam, a ieşit cu ulciorul pe umărul ei.
16Şi tânăra [era] foarte plăcută la vedere, o fecioară, şi niciun bărbat nu o cunoscuse; şi ea a coborât la fântână şi şi-a umplut ulciorul şi a urcat.
17Şi servitorul a alergat să o întâlnească şi a spus: Lasă-mă, te rog, să beau puţină apă din ulciorul tău.
18Iar ea a spus: Bea, domnul meu; şi ea s-a grăbit şi şi-a lăsat jos ulciorul peste mâna ei şi i-a dat să bea.
19Şi după ce a terminat să îi dea de băut, a spus: Voi scoate [apă] şi pentru cămilele tale, până o să termine de băut.
20Şi s-a grăbit şi şi-a golit ulciorul în adăpătoare şi a alergat din nou la fântână să scoată [apă] şi a scos pentru toate cămilele lui.
21Şi bărbatul, mirându-se de ea, tăcea, [voind] să cunoască dacă DOMNUL făcuse călătoria lui prosperă sau nu.
22Şi s-a întâmplat, pe când cămilele terminaseră de băut, că bărbatul a luat un cercel de aur de o jumătate de şekel în greutate şi două brăţări pentru mâinile ei, în greutate de zece [şekeli] de aur;
23Şi a spus: A cui fiică [eşti] tu? Spune-mi, te rog, este loc [în] casa tatălui tău pentru noi să găzduim?
24Iar ea i-a spus: Eu [sunt ]fiica lui Betuel, fiul Milcăi, pe care ea l-a născut lui Nahor.
25[Şi] i-a mai spus: Avem deopotrivă paie şi nutreţ îndeajuns şi loc să găzduiţi.
26Şi bărbatul şi-a plecat capul şi s-a închinat DOMNULUI.
27Şi a spus: Binecuvântat [fie] DOMNUL, Dumnezeul stăpânului meu Avraam, care nu a lăsat pe stăpânul meu lipsit de mila sa şi de adevărul său; eu, [fiind] pe cale, DOMNUL m-a condus la casa fraţilor stăpânului meu.
28Şi fata a alergat şi a spus aceste lucruri[ tuturor celor din] casa mamei ei.
29¶ Şi Rebeca avea un frate şi numele lui [era] Laban; şi Laban a alergat afară la bărbat, la fântână.
30Şi s-a întâmplat, când a văzut cercelul şi brăţările pe mâinile surorii sale şi când a auzit cuvintele Rebecăi, sora sa, spunând: Astfel mi-a vorbit acel bărbat; că el a venit la acel bărbat; şi, iată, el stătea în picioare lângă cămile, la fântână.
31Şi a spus: Intră, tu, binecuvântatul DOMNULUI; pentru ce stai afară? Căci am pregătit casa şi loc pentru cămile.
32Şi bărbatul a intrat în casă şi a deşeuat cămilele sale şi a dat paie şi nutreţ pentru cămile şi a luat apă să îşi spele picioarele şi picioarele bărbaţilor care [erau] cu el.
33Şi s-a pus [mâncare ]înaintea lui ca să mănânce; dar a spus: Nu voi mânca, până ce nu voi fi spus vorba mea. Iar [Laban] a spus: Vorbeşte.
34Iar el a spus: Eu [sunt] servitorul lui Avraam.
35Şi DOMNUL a binecuvântat pe stăpânul meu foarte mult; şi a devenit mare şi i-a dat turme şi cirezi şi argint şi aur şi servitori şi servitoare şi cămile şi măgari.
36Şi Sara, soţia stăpânului meu, a născut un fiu stăpânului meu când era bătrână; şi el i-a dat tot ce avea.
37Şi stăpânul meu m-a făcut să jur, spunând: Nu lua fiului meu o soţie dintre fiicele canaaniţilor, în a căror ţară locuiesc eu;
38Ci te vei duce la casa tatălui meu şi la rudele mele şi vei lua fiului meu o soţie.
39Şi am spus stăpânului meu: Poate că femeia nu mă va urma.
40Iar el mi-a spus: DOMNUL, înaintea căruia umblu, va trimite îngerul său cu tine şi va [face] să prospere calea ta; şi vei lua pentru fiul meu o soţie dintre rudele mele şi din casa tatălui meu;
41Atunci vei fi eliberat de [acest] jurământ al meu, când ajungi la rudele mele; şi dacă ei nu îţi vor da, vei fi eliberat de jurământul meu.
42Şi am venit în această zi la fântână şi am spus: DOAMNE, Dumnezeul stăpânului meu Avraam, dacă voieşti acum să prospere calea mea pe care merg,
43Iată, stau lângă fântâna de apă; şi se va întâmpla, că atunci când fecioara iese afară să scoată [apă] şi îi spun: Dă-mi, te rog, puţină apă din ulciorul tău să beau;
44Iar ea îmi spune: Bea, deopotrivă tu şi voi scoate şi pentru cămilele tale, că aceasta [să fie] femeia pe care DOMNUL a rânduit-o pentru fiul stăpânului meu.
45Şi înainte să termin de vorbit în inima mea, iată, Rebeca a ieşit afară cu ulciorul ei pe umăr; şi a coborât la fântână şi a scos [apă], iar eu i-am spus: Lasă-mă să beau, te rog.
46Iar ea s-a grăbit şi şi-a coborât ulciorul de pe [umăr] şi a spus: Bea şi voi da şi cămilelor tale să bea. Aşadar am băut şi a dat şi cămilelor să bea.
47Şi am întrebat-o şi am spus: A cui fiică [eşti] tu? Şi ea a spus: Fiica lui Betuel, fiul lui Nahor, pe care Milca i l-a născut; şi i-am pus cercelul în nas şi brăţări pe mâinile ei.
48Şi am plecat capul meu şi m-am închinat DOMNULUI şi am binecuvântat pe DOMNUL Dumnezeul stăpânului meu Avraam, care m-a condus pe calea dreaptă, să iau pe fiica fratelui stăpânului meu pentru fiul său.
49Şi acum dacă voiţi să lucraţi cu bunătate şi adevăr cu stăpânul meu, spuneţi-mi; şi dacă nu, spuneţi-mi; ca să mă întorc la dreapta sau la stânga.
50Atunci Laban şi Betuel au răspuns şi au zis: Acest lucru iese de la DOMNUL, nu îţi putem vorbi rău sau bine.
51Iată, Rebeca [este] în faţa ta, ia[-o] şi mergi şi ea să fie soţia fiului stăpânului tău, aşa cum DOMNUL a vorbit.
52Şi s-a întâmplat că, pe când servitorul lui Avraam a auzit cuvintele lor, s-a închinat DOMNULUI, [prosternându-se] la pământ.
53Şi servitorul a adus bijuterii de argint şi bijuterii de aur şi haine şi [le-]a dat Rebecăi; el a dat lucruri preţioase de asemenea fratelui ei şi mamei ei.
54¶ Şi au mâncat şi au băut, el şi bărbaţii care [erau] cu el şi au rămas toată noaptea; şi s-au sculat dimineaţa şi a spus: Trimite-mă la stăpânul meu.
55Şi fratele ei şi mama ei au spus: Lasă fata să rămână cu noi [câteva] zile, măcar zece; după aceea ea va merge.
56Şi le-a spus: Nu mă împiedicaţi, văzând că DOMNUL [a] [făcut] să prospere calea mea; trimiteţi-mă ca să merg la stăpânul meu.
57Iar ei au spus: Vom chema fata şi vom afla din gura ei.
58Şi au chemat pe Rebeca şi i-au spus: Voieşti să mergi cu acest bărbat? Şi ea a spus: Voi merge.
59Şi au trimis pe Rebeca, sora lor, şi pe dădaca ei şi pe servitorul lui Avraam şi pe bărbaţii lui.
60Şi au binecuvântat-o pe Rebeca şi i-au spus: Tu [eşti] sora noastră, fii [mama] a mii de milioane şi sămânţa ta să stăpânească poarta celor care îi urăsc.
61Şi Rebeca s-a ridicat şi tinerele ei şi au călărit pe cămile şi au urmat pe bărbat; şi servitorul a luat-o pe Rebeca şi a mers pe calea lui.
62¶ Şi Isaac a venit de pe calea de la fântâna Lahairoi, pentru că locuia în sudul ţinutului.
63Şi Isaac a ieşit să mediteze în câmp, pe înserat; şi şi-a ridicat ochii şi a privit şi, iată, cămilele veneau.
64Şi Rebeca şi-a ridicat ochii şi când a văzut pe Isaac a sărit jos de pe cămilă.
65Pentru că ea spusese servitorului: Ce bărbat [este] acesta care umblă în câmp să ne întâmpine? Şi servitorul a spus: [Este] stăpânul meu; de aceea ea a luat un văl şi s-a acoperit.
66Şi servitorul a istorisit lui Isaac toate lucrurile pe care le făcuse.
67Şi Isaac a adus-o în cortul mamei sale, Sara, şi a luat-o pe Rebeca şi ea a devenit soţia lui; şi a iubit-o şi Isaac a fost mângâiat după [moartea] mamei sale.