1Și erau în biserica ce era în Antiohia, anumiți profeți și învățători, precum: Barnaba și Simeon, chemat Niger, și Luciu din Cirene și Manaen, care fusese crescut cu Irod, tetrarhul, și Saul.
2Pe când serveau ei Domnului și posteau, Duhul Sfânt a spus: Puneți-mi deoparte deopotrivă pe Barnaba și Saul pentru lucrarea la care i-am chemat.
3Și după ce au postit și s-au rugat și au pus mâinile peste ei, [i]-au trimis.
4¶ Așa că aceștia, fiind trimiși de Duhul Sfânt, au plecat la Seleucia; și de acolo au navigat până la Cipru.
5Și când au ajuns la Salamis, au predicat cuvântul lui Dumnezeu în sinagogile iudeilor; și îl aveau și pe Ioan ca servitor.
6Și când traversau insula până la Pafos, au găsit un anumit vrăjitor, un profet fals, un iudeu al cărui nume [era] Bar-Isus;
7Care era cu proconsulul Sergius Paulus, un bărbat prevăzător; care a chemat pe Barnaba și pe Saul și dorea să audă cuvântul lui Dumnezeu.
8Dar Elima, vrăjitorul, (fiindcă așa este numele lui prin interpretare) li s-a împotrivit, căutând să întoarcă pe proconsul de la credință.
9Atunci Saul, (care [este] și Pavel) fiind umplut de Duhul Sfânt și uitându-se cu atenție la el,
10A spus: O, [tu] plin de toată viclenia și de toată ticăloșia, copil al diavolului, dușman a toată dreptatea, nu vei înceta tu să pervertești căile drepte ale Domnului?
11Și acum, iată, mâna Domnului [este] peste tine și vei fi orb, nevăzând soarele un timp. Și îndată a căzut peste el ceață și întuneric; și se învârtea căutând pe cineva să îl conducă de mână.
12Atunci, proconsulul, când a văzut ce s-a făcut, a crezut, fiind înmărmurit de doctrina Domnului.
13Și după ce Pavel și cei cu el au ridicat ancora din Pafos, au venit la Perga, în Pamfilia; și Ioan, plecând de la ei, s-a întors la Ierusalim.
14¶ Și după ce ei au plecat din Perga, au venit la Antiohia, în Pisidia, și au intrat în sinagogă în ziua de sabat și au șezut.
15Și după citirea legii și a profeților, conducătorii sinagogii au trimis la ei, spunând: Bărbați [și] frați, dacă este în voi vreun cuvânt de îndemnare pentru popor, spuneți.
16Atunci Pavel s-a sculat și, făcând semn cu mâna, a spus: Bărbați ai Israelului și voi care vă temeți de Dumnezeu, ascultați.
17Dumnezeul acestui popor, al lui Israel, a ales pe părinții noștri și a înălțat poporul când locuiau ca străini în țara Egiptului, și cu un braț înalt i-a condus afară din acesta.
18Și timp de aproape patruzeci de ani le-a suferit purtările în pustie.
19Și după ce a nimicit șapte națiuni în țara Canaanului, le-a împărțit țara acelora prin sorți.
20Și după aceea, [le]-a dat judecători pe durata a aproape patru sute cincizeci de ani, până la Samuel, profetul.
21Și apoi au dorit un împărat; și Dumnezeu le-a dat pe Saul, fiul lui Chiș, un bărbat din tribul lui Beniamin, pe durata a patruzeci de ani.
22Și după ce l-a înlăturat, l-a ridicat pentru ei pe David să fie împăratul lor; căruia [i]-a și adus mărturie și a spus: L-am găsit pe David, al lui Isai, un bărbat după inima mea, care va împlini toată voia mea.
23Din sămânța acestuia, Dumnezeu, conform promisiunii, a ridicat lui Israel un Salvator, pe Isus;
24Când, înaintea venirii lui, Ioan predicase botezul pocăinței întregului popor al lui Israel;
25Și pe când Ioan [își] împlinea alergarea, spunea: Cine presupuneți că sunt eu? Eu nu sunt [acela]. Dar, iată, vine unul după mine, ale cărui sandale din picioare nu sunt demn să le dezleg.
26Bărbați [și] frați, fii din stirpea lui Avraam și oricare dintre voi [care] vă temeți de Dumnezeu, vouă vă este trimis cuvântul acestei salvări.
27Fiindcă toți cei ce locuiesc în Ierusalim și conducătorii lor nu l-au cunoscut, și vocile profeților care sunt citite în fiecare sabat, [le-]au împlinit, condamnându-[l].
28Și cu toate că nu au găsit nicio vină de moarte [în el], totuși i-au cerut lui Pilat ca el să fie ucis.
29Și după ce au împlinit tot ce era scris despre el, [l]-au luat jos de pe lemn și [l]-au pus într-un mormânt.
30Dar Dumnezeu l-a înviat dintre morți;
31El a fost văzut multe zile de cei ce au urcat cu el din Galileea la Ierusalim, care sunt martorii lui pentru popor.
32Și noi vă predicăm vești îmbucurătoare, că promisiunea făcută pentru părinți,
33A împlinit-o Dumnezeu față de noi, copiii lor, în aceea că a înviat pe Isus, precum și este scris în psalmul al doilea: Tu ești Fiul meu, astăzi te-am născut.
34Iar pentru că l-a înviat dintre morți, să nu se mai întoarcă la putrezire, a spus astfel: Vouă vă voi da îndurările sigure ale lui David.
35De aceea și spune în alt [psalm]: Nu vei da pe Sfântul tău să vadă putrezirea.
36Fiindcă David, după ce a servit propriei sale generații prin voia lui Dumnezeu, a adormit și a fost adăugat lângă părinții săi și a văzut putrezirea;
37Dar el, pe care Dumnezeu l-a înviat, nu a văzut putrezire.
38Să vă fie cunoscut așadar, bărbați [și] frați, că prin acesta vă este predicată iertarea păcatelor;
39Și prin el, toți care cred sunt declarați drepți din toate lucrurile, din care nu puteți fi declarați drepți prin legea lui Moise.
40De aceea păziți-vă ca nu cumva să vină peste voi ce este spus în profeți:
41Priviți disprețuitorilor și minunați-vă și pieriți, pentru că eu lucrez o lucrare în zilele voastre, o lucrare pe care nicidecum nu o veți crede, chiar dacă cineva v-[o] relatează.
42¶ Și după ce iudeii au plecat din sinagogă, neamurile [l]-au implorat ca aceste cuvinte să le fie predicate în sabatul următor.
43Și după ce adunarea s-a împrăștiat, mulți dintre iudeii și prozeliții religioși i-au urmat pe Pavel și pe Barnaba, care, vorbindu-le, i-au convins să continue în harul lui Dumnezeu.
44Și în următorul sabat, s-a adunat aproape întreaga cetate să audă cuvântul lui Dumnezeu.
45Dar când iudeii au văzut mulțimile, s-au umplut de invidie și vorbeau împotriva celor spuse de Pavel, contrazicând și blasfemiind.
46Atunci Pavel și Barnaba au vorbit cutezător și au spus: Era necesar ca întâi să vă fie vorbit vouă cuvântul lui Dumnezeu; dar, văzând [că] îl dați la o parte și vă judecați nedemni de viața veșnică, iată, ne întoarcem la neamuri.
47Fiindcă așa ne-a poruncit Domnul [spunând]: Te-am pus să fii o lumină a neamurilor, ca să fii pentru salvare până la marginile pământului.
48Și când neamurile au auzit s-au bucurat și glorificau cuvântul Domnului; și toți câți au fost rânduiți la viață eternă au crezut.
49Și cuvântul Domnului a fost proclamat prin toată regiunea.
50Dar iudeii au stârnit pe femeile religioase și de cinste și pe cei mai de seamă bărbați ai cetății și au stârnit persecuție împotriva lui Pavel și Barnaba și i-au scos din ținuturile lor.
51Dar ei și-au scuturat praful de pe picioarele lor împotriva lor și au venit la Iconia.
52Și discipolii erau umpluți cu bucurie și cu Duhul Sfânt.