1Şi acum dă ascultare, Israele, la statutele şi la judecăţile care vă învăţ, ca să [le] faceţi, ca să trăiţi şi să intraţi şi să stăpâniţi ţara pe care v-o dă DOMNUL Dumnezeul părinţilor voştri.
2Să nu adăugaţi la cuvântul pe care vi-l poruncesc eu, nici să nu scădeţi din el, ca să păziţi poruncile DOMNULUI Dumnezeul vostru pe care vi le poruncesc.
3Ochii voştri au văzut ce a făcut DOMNUL din cauza lui Baal-Peor; DOMNUL Dumnezeul tău a nimicit dintre voi pe toţi bărbaţii care l-au urmat pe Baal-Peor.
4Dar voi, care v-aţi lipit de DOMNUL Dumnezeul vostru, [sunteţi] astăzi fiecare în viaţă.
5Iată, v-am învăţat statute şi judecăţi, precum mi-a poruncit DOMNUL Dumnezeul meu, ca astfel să faceţi în ţara în care intraţi să o stăpâniţi.
6Ţineţi-[le ]de aceea şi faceţi-[le], pentru că aceasta [este ]înţelepciunea voastră şi înţelegerea voastră înaintea ochilor naţiunilor care vor auzi toate aceste statute şi vor spune: Cu adevărat această naţiune mare [este] un popor înţelept şi priceput.
7Fiindcă ce naţiune [este atât de ]mare şi [să aibă] pe Dumnezeu [atât] de aproape de ei, precum [este] DOMNUL Dumnezeul nostru în orice îl chemăm?
8Şi ce naţiune [este atât de ]mare, încât să aibă statute şi judecăţi [atât de ]drepte ca toată legea aceasta, pe care o pun în această zi înaintea voastră?
9Numai ia seama la tine însuţi şi păzeşte-ţi sufletul cu atenţie, ca nu cumva să uiţi lucrurile pe care ochii tăi le-au văzut, şi să se depărteze de inima ta în toate zilele vieţii tale, ci să le predai fiilor tăi şi fiilor fiilor tăi;
10[Mai ales ]în ziua când ai stat în picioare înaintea DOMNULUI Dumnezeul tău în Horeb, când DOMNUL mi-a spus: Adună-mi poporul şi îi voi face să audă cuvintele mele, ca să înveţe să se teamă de mine în toate zilele cât vor trăi pe pământ şi să îi înveţe pe copiii lor.
11Şi v-aţi apropiat şi aţi stat în picioare la poalele muntelui; şi muntele ardea cu foc până în inima cerului, cu[ ]întuneric, nori şi întuneric adânc.
12Şi DOMNUL v-a vorbit din mijlocul focului; aţi auzit vocea cuvintelor, dar nu aţi văzut nicio înfăţişare, [aţi auzit ]numai o voce.
13Şi el v-a spus legământul său, pe care v-a poruncit să îl împliniţi, [adică ]cele zece porunci; şi le-a scris pe două table de piatră.
14Şi DOMNUL mi-a poruncit în acel timp să vă învăţ statute şi judecăţi, să le împliniţi în ţara în care treceţi să o stăpâniţi.
15De aceea luaţi bine seama la voi, pentru că nu aţi văzut niciun fel de înfăţişare în ziua [în care] v-a vorbit DOMNUL în Horeb, din mijlocul focului,
16Ca nu cumva să [vă] stricaţi şi să vă faceţi chip cioplit, înfăţişarea vreunui chip, asemănarea unei părţi bărbăteşti sau femeieşti,
17Asemănare a oricărui animal de pe pământ, asemănare a oricărei păsări înaripate care zboară în văzduh,
18Asemănare a oricărei târâtoare care se târăşte pe pământ, asemănare a oricărui peşte care [este] în apele de sub pământ,
19Şi ca nu cumva să îţi ridici ochii spre cer şi când vezi soarele şi luna şi stelele, [adică ]toată oştirea cerului, să fii împins să te închini la ele şi să le serveşti, celor pe care DOMNUL Dumnezeul tău le-a împărţit tuturor naţiunilor de sub tot cerul.
20Dar DOMNUL v-a luat şi v-a scos din cuptorul de fier, din Egipt, să îi fiţi un popor al moştenirii, precum [sunteţi ]în această zi.
21Mai mult, DOMNUL s-a mâniat pe mine din cauza voastră şi a jurat că eu nu voi trece Iordanul şi nu voi intra în acea ţară bună, pe care DOMNUL Dumnezeul tău ţi-o dă [ca] moştenire,
22Ci eu trebuie să mor în ţara aceasta, nu trebuie să trec peste Iordan, dar voi să treceţi dincolo şi să stăpâniţi această ţară bună.
23Luaţi seama la voi înşivă, ca nu cumva să uitaţi legământul DOMNULUI Dumnezeul vostru, pe care l-a făcut cu voi, şi să vă faceţi un chip cioplit, [sau ]asemănarea vreunui [lucru], ceea ce DOMNUL Dumnezeul tău ţi-a interzis.
24Fiindcă DOMNUL Dumnezeul tău [este] un foc mistuitor, un Dumnezeu gelos.
25După ce vei naşte copii şi copii ai copiilor şi după ce veţi fi rămas mult în ţară şi [vă] veţi strica şi vă veţi face un chip cioplit, [sau ]o asemănare a ceva, şi veţi face rău înaintea DOMNULUI Dumnezeul tău, pentru a-l provoca la mânie;
26Iau astăzi cerul şi pământul ca martori împotriva voastră, că veţi pieri curând în întregime din ţara în care treceţi Iordanul, ca să o stăpâniţi; nu [vă] veţi lungi zilele în ea, ci veţi fi nimiciţi în întregime.
27Şi DOMNUL vă va împrăştia printre naţiuni şi veţi rămâne puţini la număr printre păgânii, la care DOMNUL vă va conduce.
28Şi acolo veţi servi [unor] dumnezei, lucrarea mâinilor oamenilor, lemn şi piatră, care nici nu văd, nici nu aud, nici nu mănâncă, nici nu miros.
29Dar dacă de acolo vei căuta pe DOMNUL Dumnezeul tău, [îl] vei găsi, dacă îl vei căuta cu toată inima ta şi cu tot sufletul tău.
30Când vei fi în necaz şi toate aceste lucruri vor fi venit asupra ta, în zilele de pe urmă, dacă te întorci la DOMNUL Dumnezeul tău şi vei face ce porunceşte vocea lui;
31(Pentru că DOMNUL Dumnezeul tău [este] un Dumnezeu milostiv), el nu te va părăsi, nici nu te va nimici, nici nu va uita legământul părinţilor tăi pe care li l-a jurat.
32Pentru că, întreabă acum despre zilele care au trecut, care au fost înainte de tine, din ziua în care l-a creat Dumnezeu pe om pe pământ şi [întreabă ]de la o margine a cerului până la cealaltă, dacă a mai fost [ceva ]ca acest lucru mare, sau dacă s-a mai auzit [altceva] asemenea lui?
33A [mai] auzit [vreun] popor vocea lui Dumnezeu vorbind din mijlocul focului, precum ai auzit tu, şi să trăiască?
34Sau a încercat Dumnezeu să meargă [şi] să îşi ia o naţiune din mijlocul [altei ]naţiuni, prin ispitiri, prin semne şi prin minuni şi prin război şi printr-o mână tare şi printr-un braţ întins şi prin mari înfricoşări, conform cu tot ce a făcut DOMNUL Dumnezeul vostru pentru voi în Egipt înaintea ochilor tăi?
35Ţie ţi s-a arătat, ca să cunoşti că DOMNUL, el [este] Dumnezeu, nu [este] altul în afară de el.
36Din cer te-a făcut să auzi vocea lui, ca să te instruiască şi pe pământ ţi-a arătat focul său cel mare; şi ai auzit cuvintele lui din mijlocul focului.
37Şi pentru că a iubit pe părinţii tăi, de aceea a ales sămânţa lor după ei şi te-a scos din Egipt înaintea vederii lui cu puterea lui cea mare;
38Ca să alunge dinaintea ta naţiuni mai mari şi mai puternice decât tine, ca să te aducă înăuntru, să îţi dea ţara lor [ca] moştenire, precum [este] în ziua aceasta.
39Să ştii dar astăzi şi ia aminte în inima ta, că DOMNUL, el [este] Dumnezeu în cer deasupra şi peste pământul de jos, nu [este] altul.
40Să ţii de aceea statutele lui şi poruncile lui, pe care ţi le poruncesc astăzi, ca să îţi fie bine, ţie şi copiilor tăi după tine, şi să îţi lungeşti zilele [tale ]pe pământul, pe care DOMNUL Dumnezeul tău ţi-l dă ţie pentru totdeauna.
41¶ Atunci Moise a despărţit trei cetăţi de partea aceasta a Iordanului, spre răsăritul soarelui,
42Ca ucigaşul, care l-a ucis fără intenţie pe aproapele său şi nu l-a urât mai înainte, să fugă acolo; şi fugind într-una din aceste cetăţi, să trăiască,
43[Adică, ]Beţer în pustiu, în ţinutul podişului, pentru rubeniţi; şi Ramotul în Galaad, pentru gadiţi; şi Golan în Basan, pentru manasiţi.
44Şi aceasta [este] legea pe care a pus-o Moise înaintea copiilor lui Israel,
45Acestea [sunt] mărturiile şi statutele şi judecăţile, pe care Moise le-a vorbit copiilor lui Israel, după ce au ieşit din Egipt,
46De această parte a Iordanului, în valea din dreptul Bet-Peorului, în ţara lui Sihon, împăratul amoriţilor, care locuia la Hesbon, pe care Moise şi copiii lui Israel l-au bătut, după ce au ieşit din Egipt,
47Şi au stăpânit ţara lui şi ţara lui Og, împăratul Basanului, doi împăraţi ai amoriţilor, care [erau] dincoace de Iordan, spre răsăritul soarelui;
48De la Aroer, care [este] pe malul râului Arnon, până la Muntele Sion, care [este ]Hermon,
49Şi toată câmpia de dincoace de Iordan spre est, chiar până la marea câmpiei, sub izvoarele lui[ ]Pisga.