1Și împăratul a trimis și ei au adunat la el pe toți bătrânii lui Iuda și ai Ierusalimului.
2Și împăratul s-a urcat la casa DOMNULUI, și toți bărbații lui Iuda și toți locuitorii Ierusalimului [s-au urcat] cu el, și preoții și profeții și tot poporul, deopotrivă mic și mare; și el a citit în urechile lor toate cuvintele cărții legământului care se găsise în casa DOMNULUI.
3Și împăratul a stat în picioare lângă un stâlp și a făcut un legământ înaintea DOMNULUI, de a umbla în urma DOMNULUI și de a păzi poruncile lui și mărturiile lui și statutele lui, cu toată inima [lor ]și cu tot sufletul[ lor], pentru a împlini cuvintele acestui legământ care erau scrise în această carte. Și tot poporul a stat în picioare pentru legământ.
4¶ Și împăratul i-a poruncit lui Hilchia, marele preot, și preoților de rangul al doilea și păzitorilor ușii, să scoată din templul DOMNULUI toate vasele care fuseseră făcute pentru Baal și pentru dumbravă și pentru toată oștirea cerului; și le-a ars în afara Ierusalimului în câmpurile Chedronului și a adus cenușa lor la Betel.
5Și a înlăturat pe preoții idolatri, pe care împărații lui Iuda îi rânduiseră să ardă tămâie pe înălțimi în cetățile lui Iuda și în locurile de jur împrejurul Ierusalimului; de asemenea pe cei care ardeau tămâie lui Baal, soarelui și lunii și planetelor și întregii oștiri a cerului.
6Și el a scos dumbrava [Astarteei] din casa DOMNULUI, afară din Ierusalim, la pârâul Chedron, și a ars-o la pârâul Chedron și a călcat-[o] mărunt în praf și a aruncat praful pe mormintele copiilor poporului.
7Și a dărâmat casele sodomiților, care [erau] lângă casa DOMNULUI, unde femeile țeseau perdele pentru dumbravă.
8Și a adus pe toți preoții din cetățile lui Iuda și a pângărit înălțimile unde preoții arseseră tămâie, de la Gheba la Beer-Șeba; și a dărâmat înălțimile porților care [erau] la intrarea porții lui Iosua, guvernatorul cetății, care [erau ]la stânga unui om la poarta cetății.
9Totuși, preoții înălțimilor nu au urcat la altarul DOMNULUI, în Ierusalim, ci au mâncat azima printre frații lor.
10Și el a pângărit Tofetul, care [este] în valea copiilor lui Hinom, ca niciun om să nu treacă pe fiul său sau pe fiica sa prin foc pentru Moloh.
11Și a înlăturat caii, pe care împărații lui Iuda îi dăduseră soarelui, la intrarea casei DOMNULUI, lângă camera lui Netan-Melec cameristul, care [era] în împrejurimi, și a ars carele soarelui cu foc.
12Și împăratul a dărâmat altarele care [erau] pe acoperișul camerei de sus a lui Ahaz, pe care împărații lui Iuda le făcuseră, și altarele pe care Manase le făcuse în cele două curți ale casei DOMNULUI și [le]-a sfărâmat de acolo și le-a aruncat praful în pârâul Chedron.
13Și împăratul a pângărit înălțimile care [erau] în fața Ierusalimului, care [erau] în dreapta muntelui stricăciunii, pe care Solomon, împăratul lui Israel, le construise pentru Astarteea, urâciunea sidonienilor, și pentru Chemoș, urâciunea moabiților, și pentru Milcom, urâciunea copiilor lui Amon.
14Și a spart în bucăți idolii și a tăiat dumbrăvile și a umplut locurile lor cu oasele oamenilor.
15Mai mult, altarul care [era] în Betel [și] înălțimea pe care a făcut-o Ieroboam, fiul lui Nebat, care l-a făcut pe Israel să păcătuiască, deopotrivă acel altar și înălțimea le-a dărâmat și a ars înălțimea [și] a călcat-[o] mărunt în praf și a ars dumbrava.
16Și pe când Iosia se întorcea, a văzut mormintele care [erau] acolo pe munte și a trimis și a luat oasele din morminte și [le]-a ars pe altar și l-a pângărit, conform cuvântului DOMNULUI pe care îl vestise omul lui Dumnezeu, care vestise aceste cuvinte.
17Atunci el a spus: Ce titlu [este] acesta pe care îl văd? Și bărbații cetății i-au zis: [Acesta este ]mormântul omului lui Dumnezeu care a venit din Iuda și a vestit aceste lucruri pe care tu le-ai făcut împotriva altarului din Betel.
18Iar el a spus: Lăsați-l; să nu îi miște nimeni oasele. Astfel ei au lăsat oasele lui, împreună cu oasele profetului care ieșise din Samaria.
19Și Iosia a îndepărtat de asemenea toate casele înălțimilor care [erau] în cetățile Samariei, pe care împărații lui Israel le făcuseră ca să provoace [pe DOMNUL] la mânie și le-a făcut conform cu toate faptele pe care le făcuse în Betel.
20Și a ucis pe altare pe toți preoții înălțimilor care [erau] acolo și a ars oase de oameni pe ele; și s-a întors la Ierusalim.
21Și împăratul a poruncit întregului popor, spunând: Țineți paștele pentru DOMNUL Dumnezeul vostru, precum [este] scris în cartea acestui legământ.
22Într-adevăr, nu fusese ținut un asemenea paște din zilele judecătorilor care judecaseră pe Israel, nici în toate zilele împăraților lui Israel, nici a împăraților lui Iuda;
23Dar în al optsprezecelea an al împăratului Iosia a fost ținut acest paște pentru DOMNUL în Ierusalim.
24Mai mult, pe [lucrătorii cu] demoni și pe vrăjitori și chipurile și idolii și toate urâciunile, care se vedeau în țara lui Iuda și în Ierusalim, Iosia le-a îndepărtat, ca să împlinească [toate] cuvintele legii care erau scrise în cartea pe care preotul Hilchia o găsise în casa DOMNULUI.
25¶ Și asemenea lui nu a fost vreun împărat înainte de el, care să se fi întors la DOMNUL cu toată inima lui și cu tot sufletul lui și cu toată puterea lui, conform cu toată legea lui Moise; nici după el nu s-a ridicat [vreunul ]asemenea lui.
26Totuși, DOMNUL nu s-a întors din înverșunarea marii sale mânii, cu care mânia lui fusese aprinsă împotriva lui Iuda, din cauza tuturor provocărilor cu care Manase îl provocase.
27Și DOMNUL a spus: Voi îndepărta de asemenea pe Iuda dinaintea feței mele, precum am îndepărtat pe Israel, și voi lepăda această cetate, Ierusalimul, pe care l-am ales, și casa despre care am zis: Numele meu va fi acolo.
28Și restul faptelor lui Iosia și tot ce a făcut, nu [sunt] ele scrise în cartea cronicilor împăraților lui Iuda?
29În zilele sale, Faraon-Neco, împăratul Egiptului, s-a urcat împotriva Asiriei la râul Eufrat; și împăratul Iosia a mers împotriva lui; iar acela l-a ucis la Meghido, după ce l-a văzut.
30Și servitorii lui l-au dus mort într-un car de la Meghido și l-au adus la Ierusalim și l-au îngropat în mormântul său. Și poporul țării a luat pe Ioahaz, fiul lui Iosia, și l-au uns și l-au făcut împărat în locul tatălui său.
31¶ Ioahaz [era] în vârstă de douăzeci și trei de ani când a început să domnească; și a domnit trei luni la Ierusalim. Și numele mamei lui [era] Hamutal, fiica lui Ieremia, din Libna.
32Și el a făcut [ce este ]rău înaintea ochilor DOMNULUI, conform cu toate câte părinții săi făcuseră.
33Și Faraon-Neco l-a legat la Ribla în țara Hamatului, ca el să nu domnească în Ierusalim; și a pus țara la un tribut de o sută de talanți de argint și un talant de aur.
34Și Faraon-Neco l-a făcut pe Eliachim, fiul lui Iosia, împărat în locul lui Iosia, tatăl său, și i-a schimbat numele în Ioiachim și l-a luat pe Ioahaz; iar acesta a venit în Egipt și a murit acolo.
35Și Ioiachim i-a dat argintul și aurul lui Faraon; dar a impozitat țara pentru a da banii conform poruncii lui Faraon: a luat argintul și aurul de la poporul țării, de la fiecare conform impozitării lui, pentru a-[l] da lui Faraon-Neco.
36Ioiachim [era] în vârstă de douăzeci și cinci de ani când a început să domnească; și a domnit unsprezece ani în Ierusalim. Și numele mamei lui [era] Zebuda, fiica lui Pedaia din Ruma.
37Și el a făcut [ce este ]rău înaintea ochilor DOMNULUI, conform cu toate câte părinții săi făcuseră.