1Și Ahab avea șaptezeci de fii în Samaria. Și Iehu a scris scrisori și [le]-a trimis în Samaria la conducătorii din Izreel, la bătrâni și la cei ce crescuseră pe [copiii] lui Ahab, spunând:
2Și imediat ce această scrisoare ajunge la voi, văzând că fiii stăpânului vostru [sunt] cu voi și [aveți ]cu voi care și cai și o cetate întărită și arme,
3Alegeți pe cel mai bun și mai potrivit dintre fiii stăpânului vostru și puneți-[l] pe tronul tatălui său și luptați pentru casa stăpânului vostru.
4Dar ei erau înfricoșați peste măsură și au spus: Iată, doi împărați nu au putut sta înaintea lui, cum atunci vom sta noi?
5Și cel care [era ]peste casă și cel care [era] peste cetate, bătrânii de asemenea și cei care i-au crescut [pe copii,] au trimis la Iehu, spunând: Noi [suntem] servitorii tăi și vom face orice ne vei porunci; nu vom face pe nimeni împărat; fă [ce] [este] bine în ochii tăi.
6Și el le-a scris o scrisoare a doua oară, spunând: Dacă voi [sunteți] pentru mine și dacă veți da ascultare vocii mele, luați capetele oamenilor, ale fiilor stăpânului vostru, și veniți la mine în Izreel până mâine pe timpul acesta. Și fiii împăratului, [fiind ]șaptezeci de persoane, [erau] cu marii bărbați ai cetății care îi crescuseră.
7Și s-a întâmplat, după ce scrisoarea a venit la ei, că au luat pe fiii împăratului și au ucis șaptezeci de persoane și le-au pus capetele în coșuri și i [le]-au trimis la Izreel.
8Și a venit un mesager și i-a spus, zicând: Au adus capetele fiilor împăratului. Iar el a spus: Puneți-le în două grămezi la intrarea porții până dimineață.
9Și s-a întâmplat dimineața, că el a ieșit și a stat în picioare și a spus întregului popor: Voi [sunteți] drepți; iată, eu am uneltit împotriva stăpânului meu și l-am ucis; dar cine i-a ucis pe toți aceștia?
10Să știți acum că nu va cădea la pământ nimic din cuvântul DOMNULUI, pe care DOMNUL l-a vorbit referitor la casa lui Ahab, pentru că DOMNUL a făcut [ceea ]ce a vorbit prin servitorul său Ilie.
11Astfel Iehu a ucis pe toți câți rămăseseră din casa lui Ahab în Izreel și pe toți marii bărbați ai lui și pe rudele lui și pe preoții lui, până când nu i-a lăsat nicio rămășiță.
12Și el s-a ridicat și a plecat și a venit la Samaria. [Și] pe drum, la tunzătoarea oilor,
13Iehu s-a întâlnit cu frații lui Ahazia, împăratul lui Iuda, și a spus: Cine [sunteți] voi? Iar ei au răspuns: Noi [suntem] frații lui Ahazia; și coborâm să salutăm pe copiii împăratului și pe copiii împărătesei.
14Și el a spus: Prindeți-i vii. Și i-au prins vii și i-au ucis la groapa tunzătorii oilor, patruzeci și doi de oameni; nu au lăsat pe niciunul dintre ei.
15¶ Și după ce a plecat de acolo, a găsit pe Ionadab, fiul lui Recab, [venind] să îl întâlnească; și l-a salutat și i-a spus: Este inima ta dreaptă, precum inima mea [este] cu inima ta? Și Ionadab a răspuns: Este. Dacă este, dă-[mi] mâna ta. Și [i]-a dat mâna; și l-a luat la el în car.
16Și el a spus: Vino cu mine și vei vedea zelul meu pentru DOMNUL. Astfel ei l-au făcut să meargă în carul său.
17Și după ce a venit la Samaria, a ucis pe toți cei rămași lui Ahab în Samaria, până l-a nimicit, conform spusei DOMNULUI, pe care o vorbise lui Ilie.
18Și Iehu a adunat tot poporul și le-a zis: Ahab a servit puțin lui Baal; [dar] Iehu îi va servi mult.
19Și acum, chemați-mi pe toți profeții lui Baal, pe toți servitorii lui și pe toți preoții lui; să nu lipsească nimeni, pentru că am un mare sacrificiu [de făcut ]lui Baal; oricine va lipsi nu va mai trăi. Dar Iehu a făcut [aceasta] cu viclenie, pentru a-i nimici pe închinătorii lui Baal.
20Și Iehu a spus: Proclamați o adunare solemnă pentru Baal. Și ei au proclamat-[o].
21Și Iehu a trimis în tot Israelul; și toți închinătorii lui Baal au venit, astfel încât nu a rămas niciun om care să nu fi venit. Și au intrat în casa lui Baal; și casa lui Baal era plină de la un capăt până la altul.
22Și el a spus celui care [era] peste veștminte: Adu veștminte pentru toți închinătorii lui Baal. Iar el le-a adus veștminte.
23Și Iehu și Ionadab, fiul lui Recab, au intrat în casa lui Baal, și [Iehu] a spus închinătorilor lui Baal: Cercetați și vedeți să nu fie aici cu voi niciunul dintre servitorii DOMNULUI, ci numai închinătorii lui Baal.
24Și după ce au intrat să ofere sacrificii și ofrande arse, Iehu a rânduit afară optzeci de oameni și a spus: [Cine lasă pe ]vreunul dintre oamenii pe care i-am adus în mâinile voastre să scape, viața sa [va fi] pentru viața lui.
25Și s-a întâmplat, cum au terminat de oferit ofranda arsă, că Iehu a spus gardei și căpeteniilor: Intrați [și] ucideți-i, să nu iasă nimeni. Și ei i-au lovit cu ascuțișul sabiei; și garda și căpeteniile [i]-au aruncat afară și au mers la cetatea casei lui Baal.
26Și au scos chipurile din casa lui Baal și le-au ars.
27Și au dărâmat chipul lui Baal și au dărâmat casa lui Baal și au făcut-o casă de hazna până în această zi.
28Astfel Iehu a nimicit pe Baal din Israel.
29¶ Totuși Iehu nu s-a depărtat de păcatele lui Ieroboam, fiul lui Nebat, care a făcut pe Israel să păcătuiască: de la vițeii de aur care [erau] în Betel și care [erau] în Dan.
30Și DOMNUL i-a spus lui Iehu: Pentru că ai împlinit bine [ceea ce] [este] drept în ochii mei [și ]ai făcut casei lui Ahab conform cu tot ce [era] în inima mea, copiii tăi până la a patra [generație ]vor ședea pe tronul lui Israel.
31Dar Iehu nu a fost atent să umble în legea DOMNULUI Dumnezeul lui Israel cu toată inima sa, fiindcă nu s-a depărtat de păcatele lui Ieroboam, care a făcut pe Israel să păcătuiască.
32În acele zile, DOMNUL a început să scurteze din Israel; și Hazael i-a lovit în toate ținuturile lui Israel;
33De la Iordan spre est, toată țara Galaadului, pe gadiți și pe rubeniți și pe manasiți, de la Aroer, care este lângă râul Arnon, și Galaadul și Basanul.
34Și restul faptelor lui Iehu și tot ce a făcut și toată puterea lui, nu [sunt] ele scrise în cartea cronicilor împăraților lui Israel?
35Și Iehu a adormit cu părinții săi și l-au îngropat în Samaria. Și Ioahaz, fiul său, a domnit în locul său.
36Și timpul cât a domnit Iehu peste Israel în Samaria [a fost] douăzeci și opt de ani.