1Şi Ilie tişbitul, [care era ]dintre locuitorii Galaadului, i-a spus lui Ahab: [Precum] DOMNUL Dumnezeul lui Israel trăieşte, înaintea căruia stau în picioare, nu va fi nici rouă nici ploaie în anii aceştia, decât conform cuvântului meu.
2Şi cuvântul DOMNULUI a venit la el, spunând:
3Du-te de aici şi întoarce-te spre est şi ascunde-te lângă pârâul Cherit, care [este] înaintea Iordanului.
4Şi se va întâmpla, [că] vei bea din pârâu şi am poruncit corbilor să te hrănească acolo.
5Astfel el a mers şi a făcut conform cuvântului DOMNULUI; fiindcă a mers şi a locuit lângă pârâul Cherit, care [este] înaintea Iordanului.
6Şi corbii i-au adus pâine şi carne dimineaţa şi pâine şi carne seara; şi el a băut din pârâu.
7Şi s-a întâmplat după un timp, că pârâul a secat, pentru că nu fusese ploaie în ţară.
8¶ Şi cuvântul DOMNULUI a venit la el, spunând:
9Ridică-te, mergi la Sarepta, care [aparţine ]de Sidon, şi locuieşte acolo; iată, am poruncit unei femei văduve de acolo să te sprijine.
10Astfel el s-a ridicat şi a mers la Sarepta. Şi când a venit la poarta cetăţii, iată, femeia văduvă [era ]acolo strângând vreascuri; şi el a strigat către ea şi a spus: Adu-mi, te rog, puţină apă într-un vas, ca să beau.
11Şi pe când ea mergea să îi aducă, el a strigat către ea şi a spus: Adu-mi, te rog, o bucată de pâine în mâna ta.
12Iar ea a spus: [Precum] DOMNUL Dumnezeul tău trăieşte, o turtă nu am, ci o mână plină de făină într-un vas şi puţin untdelemn într-un ulcior; şi, iată, strâng două vreascuri, ca să intru şi să o pregătesc pentru mine şi pentru fiul meu, ca să o mâncăm şi să murim.
13Şi Ilie i-a spus: Nu te teme; mergi [şi ]fă precum ai spus; dar fă-mi din ea întâi mie o mică turtă şi adu-mi-[o]; şi după [aceea] fă pentru tine şi pentru fiul tău.
14Pentru că astfel spune DOMNUL Dumnezeul lui Israel: Vasul făinii nu se va mistui, nici ulciorul de untdelemn nu se va sfârşi, până în ziua [în care] DOMNUL va trimite ploaie pe pământ.
15Şi ea a mers şi a făcut conform spusei lui Ilie; şi ea şi el şi casa ei au mâncat [multe] zile.
16[ Şi ]vasul făinii nu s-a terminat, nici urciorul de untdelemn nu s-a sfârşit, conform cuvântului DOMNULUI, pe care îl spusese prin Ilie.
17¶ Şi s-a întâmplat după aceste lucruri, [că ]fiul femeii, stăpâna casei, s-a îmbolnăvit; şi boala lui a fost grea, încât nu a mai rămas suflare în el.
18Şi ea i-a spus lui Ilie: Ce am eu a face[ ]cu tine, o tu, om al lui Dumnezeu? Ai venit la mine ca să aduci în amintire păcatul meu şi să ucizi pe fiul meu?
19Şi el i-a spus: Dă-mi pe fiul tău. Şi el l-a luat de la sânul ei şi l-a dus în camera de sus, unde locuia el, şi l-a culcat pe propriul lui pat.
20Şi a strigat către DOMNUL şi a spus: DOAMNE Dumnezeul meu, ai adus răul şi peste văduva la care locuiesc temporar, ucigând pe fiul ei?
21Şi s-a întins peste copil de trei ori şi a strigat către DOMNUL şi a spus: DOAMNE Dumnezeul meu, te rog, să se întoarcă sufletul acestui copil în el.
22Şi DOMNUL a auzit vocea lui Ilie; şi sufletul copilului s-a întors înapoi în el şi el a trăit.
23Şi Ilie a luat copilul şi l-a adus din cameră în casă şi l-a dat mamei sale; şi Ilie a spus: Vezi, fiul tău trăieşte.
24Şi femeia i-a spus lui Ilie: Acum prin aceasta cunosc că [eşti] un om al lui Dumnezeu şi cuvântul DOMNULUI în gura ta [este] adevăr.