📖 Psalmi 73
-
1
(Un psalm al lui Asaf.) Da, bun este Dumnezeu cu Israel, cu cei cu inima curată.
-
2
Totuş, era să mi se îndoaie piciorul, şi erau să-mi alunece paşii!
-
3
Căci mă uitam cu jind la cei nesocotiţi, cînd vedeam fericirea celor răi.
-
4
Într'adevăr, nimic nu -i turbură pînă la moarte, şi trupul le este încărcat de grăsime.
-
5
N'au parte de suferinţele omeneşti, şi nu sînt loviţi ca ceilalţi oameni.
-
6
Deaceea mîndria le slujeşte ca salbă, şi asuprirea este haina care -i înveleşte.
-
7
Li se bulbucă ochii de grăsime, şi au mai mult decît le-ar dori inima.
-
8
Rîd, şi vorbesc cu răutate de asuprire: vorbesc de sus,
-
9
îşi înalţă gura pînă la ceruri, şi limba le cutreieră pămîntul.
-
10
Deaceea aleargă lumea la ei, înghite apă din plin,
-
11
şi zice: ,,Ce ar putea să ştie Dumnezeu, şi ce ar putea să cunoască Cel Prea Înalt?``
-
12
Aşa sînt cei răi: totdeauna fericiţi, şi îşi măresc bogăţiile.
-
13
Degeaba dar mi-am curăţit eu inima, şi mi-am spălat mînile în nevinovăţie:
-
14
căci în fiecare zi sînt lovit, şi în toate dimineţile sînt pedepsit.
-
15
Dacă aş zice: ,,Vreau să vorbesc ca ei,`` iată că n'aş fi credincios neamului copiilor Tăi.
-
16
M'am gîndit la aceste lucruri ca să le pricep, dar zădarnică mi -a fost truda,
-
17
pînă ce am intrat în sfîntul locaş al lui Dumnezeu, şi am luat seama la soarta dela urmă a celor răi.
-
18
Da, Tu -i pui în locuri alunecoase, şi -i arunci în prăpăd.
-
19
Cum sînt nimiciţi într'o clipă! Sînt perduţi, prăpădiţi printr'un sfîrşit năpraznic.
-
20
Ca un vis la deşteptare, aşa le lepezi chipul, Doamne, la deşteptarea Ta!
-
21
Cînd mi se amăra inima, şi mă simţeam străpuns în măruntaie,
-
22
eram prost şi fără judecată, eram ca un dobitoc înaintea Ta.
-
23
Însă eu sînt totdeauna cu Tine, Tu m'ai apucat de mîna dreaptă;
-
24
mă vei călăuzi cu sfatul Tău, apoi mă vei primi în slavă.
-
25
Pe cine altul am eu în cer afară de Tine? Şi pe pămînt nu-mi găsesc plăcerea în nimeni decît în Tine.
-
26
Carnea şi inima pot să mi se prăpădească: fiindcă Dumnezeu va fi pururea stînca inimii mele şi partea mea de moştenire.
-
27
Căci iată că ceice se depărtează de Tine, pier; Tu nimiceşti pe toţi ceice-Ţi sînt necredincioşi.
-
28
Cît pentru mine, fericirea mea este să mă apropii de Dumnezeu: pe Domnul Dumnezeu Îl fac locul meu de adăpost, ca să povestesc toate lucrările Tale.