📖 Plângeri 5
-
1
,,Adu-Ţi aminte, Doamne, de ce ni s'a întîmplat! Uită-Te şi vezi-ne ocara!
-
2
Moştenirea noastră a trecut la nişte străini, casele noastre la cei din alte ţări!
-
3
Am rămas orfani, fără tată; mamele noastre sînt ca nişte văduve.
-
4
Apa noastră o bem pe bani, şi lemnele noastre trebuie să le plătim.
-
5
Prigonitorii ne urmăresc cu îndîrjire, şi cînd obosim, nu ne dau odihnă.
-
6
Am întins mîna spre Egipt, spre Asiria, ca să ne săturăm de pîne.
-
7
Părinţii noştri, cari au păcătuit, nu mai sînt, iar noi le purtăm păcatele.
-
8
Robii ne stăpînesc, şi nimeni nu ne izbăveşte din mînile lor.
-
9
Ne căutăm pînea cu primejdia vieţii noastre, căci ne ameninţă sabia în pustie.
-
10
Ne arde pielea ca un cuptor, de frigurile foamei.
-
11
Au necinstit pe femei în Sion, pe fecioare în cetăţile lui Iuda.
-
12
Mai marii noştri au fost spînzuraţi de mînile lor; Bătrînilor nu le -a dat nici o cinste
-
13
Tinerii au fost puşi să rîşnească, şi copiii cădeau supt poverile de lemn.
-
14
Bătrînii nu se mai duc la poartă, şi tinerii au încetat să mai cînte.
-
15
S'a dus bucuria din inimile noastre, şi jalea a luat locul jocurilor noastre.
-
16
A căzut cununa de pe capul nostru! Vai de noi, căci am păcătuit!
-
17
Dacă ne doare inima, dacă ni s'au întunecat ochii,
-
18
este din pricină că muntele Sionului este pustiit, din pricină că se plimbă şacalii prin el.
-
19
Dar Tu, Doamne, împărăţeşti pe vecie; scaunul Tău de domnie dăinuieşte din neam în neam!
-
20
Pentruce să ne uiţi pe vecie, şi să ne părăseşti pentru multă vreme?
-
21
Întoarce-ne la Tine, Doamne, şi ne vom întoarce! Dă-ne iarăş zile ca cele de odinioară!
-
22
Să ne fi lepădat Tu de tot oare, şi să Te fi mîniat Tu pe noi peste măsură de mult