📖 Iov 6
-
1
Iov a luat cuvîntul şi a zis:
-
2
,,Oh! de ar fi cu putinţă să mi se cîntărească durerea, şi să mi se pună toate nenorocirile în cumpănă,
-
3
ar fi mai grele decît nisipul mării: de aceea îmi merg cuvintele pînă la nebunie!
-
4
Căci săgeţile Celui Atotputernic m'au străpuns, sufletul meu le suge otrava, şi groază Domnului bagă fiori în mine!
-
5
Sbiară măgarul sălbatec cînd are verdeaţă? Mugeşte boul cînd are de mîncare?
-
6
Poţi mînca ce -i fără gust şi fără sare? Are vreun gust albuşul unui ou?
-
7
Orice lucru de care aş vrea să nu m'ating, acela -i hrana mea, fie cît de greţoasă ea!
-
8
O, de mi s'ar asculta dorinţa, şi de mi-ar împlini Dumnezeu nădejdea!
-
9
De ar vrea Dumnezeu să mă zdrobească, întindă-Şi mîna şi să mă prăpădească!
-
10
Îmi va rămînea măcar această mîngîiere, această bucurie în durerile cu cari mă copleşeşte: că niciodată n'am călcat poruncile Celui Sfînt.
-
11
La ce să mai nădăjduiesc cînd nu mai pot? La ce să mai aştept, cînd sfîrşitul se ştie?
-
12
Tăria mea oare este o tărie de piatră? Trupul meu e de aramă?
-
13
Nu sînt eu lipsit de ajutor, şi n'a fugit mîntuirea de mine?
-
14
Cel ce sufere are drept la mila prietenului, chiar dacă părăseşte frica de Cel Atot puternic.
-
15
Fraţii mei s'au arătat înşelători ca un pîrîu, ca albia pîraielor cari trec.
-
16
Un sloi le turbură cursul, zăpada se îngrămădeşte pe ele;
-
17
vine arşiţa vremii şi seacă, vine căldura soarelui, şi li se usucă albia.
-
18
Cete de călători se abat din drumul lor, se cufundă în pustie, şi pier.
-
19
Cetele celor din Tema se uită ţintă la ele, călătorii din Seba sînt plini de nădejde cînd le văd.
-
20
Dar rămîn înşelaţi în nădejdea lor, rămîn uimiţi cînd ajung la ele.
-
21
Aşa sînteţi şi voi acum pentru mine. Voi îmi vedeţi necazul, şi vă îngroziţi!
-
22
V'am zis eu oare: ,Daţi-mi ceva, cheltuiţi din averile voastre pentru mine,
-
23
scăpaţi-mă din mîna vrăjmaşului, răscumpăraţi-mă din mîna celor răi?`
-
24
Învăţaţi-mă, şi voi tăcea; faceţi-mă să înţeleg în ce am păcătuit.
-
25
O cît de înduplecătoare sînt cuvintele adevărului! Dar ce dovedesc mustrările voastre?
-
26
Vreţi să mă mustraţi pentru tot ce am zis, şi să nu vedeţi decît vînt în cuvintele unui desnădăjduit?
-
27
Voi năpăstuiţi pe orfan, prigoniţi pe prietenul vostru.
-
28
Uitaţi-vă la mine, vă rog! Doar nu voi minţi în faţă!
-
29
Întoarceţi-vă, nu fiţi nedrepţi; întoarceţi-vă, şi mărturisiţi că sînt nevinovat!
-
30
Este vreo nelegiuire pe limba mea, şi nu deosebeşte gura mea ce este rău?