📖 Iov 10
-
1
M'am desgustat de viaţă! Voi da drum slobod plîngerii mele, voi vorbi în amărăciunea sufletului meu.
-
2
Eu zic lui Dumnezeu: ,Nu mă osîndi! Arată-mi pentru ce Te cerţi cu mine!
-
3
Îţi place să chinuieşti, să dispreţuieşti făptura mînilor Tale, în timp ce faci să-Ţi strălucească bunăvoinţa peste sfatul celor răi?
-
4
Oare ai ochi de carne, sau vezi cum vede un om?
-
5
Zilele Tale sînt ca zilele omului, şi anii Tăi ca anii lui,
-
6
ca să cercetezi fărădelegea mea şi să cauţi păcatul meu,
-
7
cînd ştii bine că nu sînt vinovat, şi că nimeni nu mă poate scăpa din mîna Ta?
-
8
Mînile Tale m'au făcut şi m'au zidit, ele m'au întocmit în întregime... Şi Tu să mă nimiceşti!
-
9
Adu-Ţi aminte că Tu m'ai lucrat ca lutul; şi vrei din nou să mă prefaci în ţărînă?
-
10
Nu m'ai muls ca laptele?
-
11
M'ai îmbrăcat cu piele şi carne, m'ai ţesut cu oase şi vine;
-
12
mi-ai dat bunăvoinţa Ta şi viaţa, m'ai păstrat cu suflarea prin îngrijirile şi paza Ta.
-
13
Iată totuş ce ascundeai în inima Ta, iată, ştiu acum, ce aveai de gînd:
-
14
că, dacă păcătuiesc, să mă pîndeşti, şi să nu-mi ierţi fărădelegea.
-
15
Dacă sînt vinovat, vai de mine! Dacă sînt nevinovat, nu îndrăznesc să-mi ridic capul, sătul de ruşine şi cufundat în ticăloşia mea.
-
16
Şi dacă îndrăznesc să -l ridic, mă urmăreşti ca un leu, mă loveşti cu lucruri de mirat,
-
17
Îmi pui înainte noi martori împotrivă, Îţi creşte mînia împotriva mea, şi mă năpădeşti cu o droaie de nenorociri.
-
18
Pentruce m'ai scos din pîntecele mamei mele? O, de aş fi murit, şi ochiul să nu mă fi văzut!
-
19
Aş fi ca şi cum n'aş fi fost, şi din pîntecele mamei mele aş fi trecut în mormînt!
-
20
Nu sînt zilele mele destul de puţine? Să mă lase dar, să plece dela mine, şi să răsuflu puţin,
-
21
înainte de a mă duce, ca să nu mă mai întorc,
-
22
în ţara întunerecului şi a umbrei morţii, în ţara negurii adînci, unde domneşte umbra morţii şi neorînduiala, şi unde lumina este ca întunerecul!``